ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5694/2005

Asupra recursului

de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 643 din 8

octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 7132/2003 a fost

respinsă cererea formulată de petentul J.P., în contradictoriu cu Consiliul

Local Arad și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, având ca obiect declararea

judecătorească a morții numitului J.P.Ș., domiciliat în Arad.

Prima instanță a reținut că petentul

a formulat cererea fără a solicita în prealabil declararea judecătorească a

dispariției, conform dispozițiilor art. 40 din Decretul nr. 32/1954.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând

modificarea ei în sensul admiterii cererii.

S-a invocat faptul că nu s-a

efectuat în mod corespunzător cercetarea prevăzută de art. 37 din Decretul nr. 32/1954

nu a fost sesizată Autoritatea tutelară și nu a fost respectată procedura de

afișare indicată în art. 38 din legea arătată. A mai criticat neexercitarea de

către instanță a rolului activ, ea putând să declare în prealabil dispariția și

apoi moartea numitului J.P.Ș.

Curtea de Apel Timișoara, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 2357 din 18 octombrie 2004 a respins ca

nefondat apelul petentului.

Împotriva deciziei amintite s-a

declarat recurs de către petent reiterându-se criticile din apel, circumscrise

motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc.

civ.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din

Decretul nr. 32/1954, declararea judecătorească a morții este, ca regulă,

precedată de declararea judecătorească a dispariției. Excepția are aplicare la

împrejurări excepționale, cuprinzând exemplificativ cutremure, inundații,

revoluții sau accidente colective.

Această procedură specială nu este

aplicabilă în speță, astfel cum în mod corect s-a apreciat de către instanțele

anterioare, avându-se în vedere lipsa împrejurărilor exepționale

sus-menționate. Concluziile verificărilor în teren efectuate de către poliție

au stabilit că J.P.Ș. nu a mai fost văzut în localitatea de domiciliu din anul

1990, dar până în anul 2003 veneau la adresa acestuia citații la instanțe

judecătorești din Județul Vaslui (f 12, dosar fond).

Respingerea motivului de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privind neaplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 40 din Decret nr. 32/1954 înlătură obligația instanței de a

mai examina și celelalte critici invocate de recurent, lipsite de pertinență în

cauză.

În consecință, în baza art. 312

alin. (1) C. proc. civ. recursul declarat în cauză se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantul J.P. împotriva deciziei nr. 2357 din 18 octombrie 2004 a Curții de

Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 28 iunie 2005.