ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3717/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 17 noiembrie 2003 și înregistrată la Judecătoria Sibiu sub nr. 9327/2003, reclamanții P.M., S.A.S., P.G.V.R., ș.a., prin mandatar P.M. și M.P., au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții R.E., ș.a., prin reprezentantul legal R.P.F., R.N., cu reprezentant legal R.P.F., B.R.D. și Ș.E. să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 3987/2002 încheiat de pârâtul P.M. cu SC U. SA prelungit prin efectul O.U.G. nr. 40/1999, evacuarea titularului și a celorlalte persoane pârâte care folosesc abuziv și fără titlu spațiul din Municipiul Sibiu, și evidențiat în C.F. nr. 45210 Sibiu, nr.top 375/12/2/V și obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au precizat că sunt proprietarii imobilului, fiindu-le restituit de Statul Român, că pârâtul M.P. are drepturi locative în baza unui contract de închiriere, dar că nu mai poate fi menținut în această calitate deoarece a adus degradări foarte mari spațiului, că îl subînchiriază, fiind încălcate prevederile O.U.G. nr. 40/1999. Judecătoria Sibiu prin sentința civilă nr. 907 din 10 februarie 2004 a admis acțiunea reclamanților, a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 3987 din 28 septembrie 1992 și a dispus evacuarea tuturor pârâților din spațiul în litigiu, cu cheltuieli de judecată. Instanța de fond a reținut în esență că reclamanții sunt coproprietari ai imobilului înscris în C.F.

nr. 45210 Sibiu, nr.top 375/12/2/V, că pârâtul deși a prezentat un contract de închiriere continuat cu proprietarul spațiului a încălcat prevederile O.U.G. nr. 40/1999, iar ceilalți pârâți nu au titlu, locuind abuziv. Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, criticând sentința ca nelegală și netemeinică, în sensul că eronat s-a reținut că nu își respectă obligațiile, sau că au adus degradări esențiale clădirii. Curtea de Apel Alba Iulia, investită cu soluționarea apelului, prin decizia civilă nr. 1364/A/2004 pronunțată la 22 septembrie 2004 a respins ca nefondat apelul, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică. Împotriva acestei decizii a declarat recurs M.P., susținând că hotărârile sunt nelegale, el împreună cu familia sa solicitând autorităților locale sprijin pentru obținerea unui alt spațiu, astfel că nu are unde locui dacă este evacuat.

Recursul este nefondat. Este necontestat în cauză că spațiul în litigiu este proprietatea reclamanților, iar pârâtul–recurent M.P., nu a înțeles să își respecte obligațiile chiriașului. Prin O.U.G. nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protecția chiriașilor din imobilele redobândite de proprietari, art. 13, s-a reglementat situația de neprelungire a contractelor în cazurile în care chiriașul subînchiriază spațiul, fără a avea acordul proprietarului, a chiriașului care a pricinuit însemnate stricăciuni locuinței sau are un comportament ce face imposibilă conviețuirea, etc. [art. 13 lit. f), g), h) și i). Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, fiind în afara oricărei critici soluția, în raport de prevederile O.U.G.

nr. 40/1999 și actele depuse spre analiză de părți în cauză, așa cum sunt procesul verbal încheiat în asigurarea de dovezi, constatările privind degradările aduse imobilului făcute de executorul judecătoresc, instanța de apel motivând judicios și complet hotărârea. Așa fiind, recursul urmează a se respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de M.P. împotriva deciziei civile nr. 1364/A din 22 septembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică astăzi, 6 mai 2005.