ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3854/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 12136/3/2005, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. și de inculpații B.G., S.V., M.K.A.A.N., B.A.H.H.A., A.M.A., Ș.F., N.H.K., P.E.A., N.A.M.S., K.M.T., S.G.A. și H.S.M.M. împotriva sentinței penale nr. 1512 din 30 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 1831/2005 (nr. vechi). A fost desființată sentința penală a Tribunalului București, secția I penală, și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a menținut starea de arest a inculpaților B.G., M.K.A.A.N., B.A.H.H.A., A.M.A., N.H.K. Onorariul interpretului, de câte 100 RON pentru inculpații K.M.T., A.M.A., N.H.K. s-a suportat din fondul Ministerului Justiției. Onorariul avocatului din oficiu, de câte 100 RON pentru inculpații B.A.H.H.A., A.M.A., Ș.F., N.H.K., N.A.M.S., K.M.T., S.G.A. și H.S.M.M. s-a suportat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a decide astfel, instanța de apel, în ceea ce privește măsura arestării preventive dispusă de instanța de fond asupra inculpaților B.G., M.K.A.A.N., B.A.H.H.A., A.M.A., N.H.K. și menținută de curte printr-o încheiere anterioară a reținut și a constatat că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea acestei măsuri preventive și prin urmare a menținut-o.

De asemenea, curtea de apel asupra cererilor inculpaților formulate pe acest aspect a apreciat că sunt nefondate și le-a respins. S-a considerat că măsura preventivă a arestării inculpaților este necesar a fi menținută, deoarece faptele pentru care sunt cercetați aceștia reprezintă un grad de pericol social ridicat, iar persoanele inculpaților, prin conduita și comportamentul lor au dovedit că reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Procesul penal, urmând a fi reluat de către instanța de fond, în sensul administrării de noi probe, iar altele administrate, urmând a fi refăcute, inculpații pot influența buna desfășurare a cercetării judecătorești și aflarea adevărului, astfel că se impune menținerea lor în stare de arest.

Împotriva acestei decizii numai cu privire la menținerea măsurii arestării preventive au declarat, în termen legal, recursuri inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A., apărarea recurentului inculpat B.G., depunând și motive scrise de recurs, iar pentru ceilalți recurenții inculpați au fost formulate doar oral motivele de recurs. În motivele scrise de recurs, apărătorul ales, domnul avocat P.D. pentru recurentul inculpat B.G. a invocat drept temei cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 10 C. proc.

pen., apreciind încheierea pronunțată ca fiind nelegală și netemeinică, evidențiind locul măsurii arestării preventive față de celelalte măsuri preventive în sistemul de drept procesual român, aspecte privind descinderea în locuința inculpatului, că acesta este cercetat pentru infracțiuni economice, respectiv evaziune, rambursări de TVA, declararea fictivă a sediilor a unor firme, prelungirile acordate în cauză în cursul urmăririi penale nu au fost justificate. Ulterior după sesizarea instanței de fond, aceasta în loc să facă o verificare atentă și obiectivă a legalității, dar mai ales a oportunității menținerii măsurii arestării preventive a adoptat aceeași poziție, încheieri care au fost recurate, instanța fiind mai mult preocupată de motivarea încheierilor de menținere a acestui inculpat, deși ceilalți au avut cel puțin participare infracțională egală, fiind puși în libertate.

Apărarea a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 148 lit. a) – f) C. proc. pen. De asemenea, s-a apreciat că nici condițiile referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică și probele certe impuse în art. 148 lit. h) din același cod, nu sunt îndeplinite, deoarece pericolul pentru ordinea publică nu se identifică cu pericolul social al faptei pentru care inculpatul este cercetat, nerezultând din natura faptelor, împrejurările săvârșirii acesteia, modalitatea de acționare, cuantumul prejudiciului. Astfel, în dosarul cauzei nu există date certe privind pericolul concret pe care inculpatul l-ar prezentat pentru ordinea publică, dimpotrivă este bolnav, a lucrat ca muncitor necalificat, ospătar, vânzător, gestionar, iar după 1989 și-a organizat propria sa afacere care a prosperat, creând locuri de muncă și a reușit să salveze de la faliment întreprinderi.

S-a mai menționat că nici conduita procesuală a inculpatului nu poate fi caracterizată ca refractară, refuzul la a da declarații este un drept legal, făcând referiri concrete la încălcări ale unor dispoziții legale în anchetă, considerând că există riscul ca timpul scurs de la arestare, respectiv un an și 6 luni să se transforme într-o detenție definitivă, impunându-se în principal a se constatat, în principal că nu se impune menținerea arestării preventive, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpatului B.G., iar în subsidiar, înlocuirea arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara. Concluziile orale ale apărătorilor recurentului inculpat B.G.

asupra recursului declarat privind măsura menținerii arestării preventive au fost consemnate în amănunt în partea introductivă a prezentei decizii, invocând cazurile de casare art. 385 9 pct. 10, 17 1 și 18 C. proc. pen. De asemenea, au fost depuse concluzii scrise pentru același recurent inculpat, în care se fac referiri la măsurile preventive, practica C.E.D.O., decizii ale Înaltei Curți, pe care le anexează, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică. Apărătorul ales al recurentului inculpat M.K.A.A.N. în concluziile orale, în dezbateri a criticat decizia atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 1 C. proc.

pen., susținând că în motivarea acesteia nu sunt indicate date și împrejurări concrete și certe care să justifice menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului. A arătat că, de la data luării măsurii arestării preventive față de clientul său, din octombrie 2004, s-au schimbat foarte multe elemente și, la momentul actual, nu există probe certe că lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret, și care anume, pentru ordinea publică. În concluzie, a solicitat casarea în parte a deciziei și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe care îl apără. Apărătorul recurenților inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate și judecarea inculpaților în stare de libertate, susținând că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă, în condițiile în care infracțiunile pentru care inculpații sunt judecați sunt de natură exclusiv economică.

Concluziile procurorului, precum și pozițiile recurenților inculpați, din ultimul cuvânt au fost arătate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii. Examinând recursurile declarate de recurenții inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A. împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire la menținerea măsurii arestării preventive a acestora, prin prisma dispozițiilor art. 141 C. proc. pen., raportat la art. 160 b alin. (4) din același cod, în aplicarea dispozițiilor art. 385 1 alin. (1) lit. e) teza ultimă C. proc. pen., precum și a cazurilor de casare invocate, respectiv art. 385 9 pct. 10, 17 1 și 18 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile inculpaților ca fiind nefondate pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. cu nr. 165/P/2003 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații B.G.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; N.H.K.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; El N.H.K.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.A.H.H.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 345/2002 cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292 C. pen., art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; A.M.A.

arestat în cursul judecății, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În actul de sesizare s-a reținut în esență, în fapt, că inculpatul B.G. în perioada 19 iunie 2001 - 24 iulie 2001, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat și administrator al SC B. SA CRAIOVA și SC B.I. a determinat cu rea-credință cuantumul TVA de rambursat și, în mod repetat, a obținut de la D.G.F.P.

Dolj suma totală de 37.530.690.329 lei. În perioada 19 iunie 2001 - 24 iulie 2001, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, a ajutat-o pe învinuita P.E.A., să prezinte inspectorilor D.G.F.P. Dolj investită cu soluționarea cererilor de rambursare formulate de SC B. SA Craiova, documente falsificate (facturi fiscale, balanțe contabile etc.). De asemenea, la două date neprecizate din cursul anului 2001, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat și administrator al SC B. SA Craiova a completat și semnat două declarații pe proprie răspundere prin care a atestat realitatea și legalitatea documentelor prezentate inspectorilor D.G.F.P.

Dolj, care au aprobat rambursarea nelegală a sumei de 25.846.315.021 lei. În perioada iunie 2001 - iunie 2003 a sprijinit în mod nemijlocit o grupare infracțională organizată care a acționat pe teritoriul României în scopul spălării de bani, grupare din care au făcut parte coinculpații mai sus menționați. În perioada noiembrie 2001 - iunie 2003, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, i-a ajutat pe învinuiții K.M.T., B.A.H.H.A., S.N.A. și A.B., să se prezinte sub identități false la O.R.C. Dolj, notari publici și inspectori D.G.F.P. Dolj, în vederea obținerii de rambursări ilegale de TVA pentru un număr de 12 societăți comerciale.

În perioada iunie 2001 - iunie 2003, în calitate de membru al unei asociații infracționale, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, direct sau prin intermediar, a dispus retragerea sau transferarea sumei toate de 290.551.482.385 lei, din conturi deschise la bănci din București și Craiova, cunoscând că aceasta provine din rambursări ilegale de TVA. În sarcina acestuia mai fiind reținute o serie de asemenea infracțiuni. Inculpații N.K.A.A. M., K.H.N. și B.A.H.H.A., în perioada ianuarie 2002 - iunie 2003, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, împreună cu coinculpații B.G., Ș.F. și alții s-au asociat în vederea săvârșirii de infracțiuni și prin efectuarea unor operațiuni comerciale fictive, au obținut rambursarea sumei totale de aproximativ 223 miliarde lei, cu titlu de TVA pentru 12 societăți comerciale fantomă din municipiul Craiova.

Inculpatul A.M.A. împreună cu coinculpații K.M.T., A.S., în cursul anului 2002 au participat sub identități false la înființarea unor firme fantomă, folosite ulterior pentru rambursări ilegale de TVA, prezentându-se sub aceste identități în fața autorităților publice, sprijinind astfel gruparea infracțională din B.G., N.K.A.A., K.H.N., B.A.H.H.A., S.V., S.A.M.A.N., Ș.F., P.E.A. Față de inculpatul B.G. s-a dispus în cursul urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 04 octombrie 2004, măsură ce, ulterior, a fost prelungită și menținută de instanțe; față de inculpatul N.K.A.A.M. s-a dispus în cursul urmăririi penale de către judecător, arestarea preventivă, în temeiul art. 148 lit. h) C. proc.

pen., începând cu data de 16 octombrie 2004, măsură prelungită și menținută ulterior de instanțe; față de inculpatul K.H.N. s-a dispus în cursul urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 16 octombrie 2004, măsură prelungită și menținută de instanțe; față de inculpatul B.A.H.H.A. s-a dispus în cursul urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 16 octombrie 2004, măsură prelungită și menținută de instanțe; inculpatul A.M.A. a fost arestat în cursul judecății, în primă instanță la data de 12 aprilie 2005, reținându-se ca temeiuri dispozițiile art. 148 lit. c) și h) și art. 143 C. proc.

pen., măsură menținută ulterior de către instanțe. Sentința penală nr. 1512 din 30 noiembrie a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1831/2005 (nr. vechi), prin care au fost condamnați inculpații mai sus arătați a fost apelată de către parchet și acești inculpați, iar prin decizia penală nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, au fost admise apelurile parchetului și ale inculpaților, inclusiv a celor indicați în mod concret, desființată sentința penală a tribunalului, trimisă cauza spre rejudecare și menținută starea de arest a inculpaților B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A. Împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire la măsura arestării preventive au fost declarate recursuri de către inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A.

Înalta Curte consideră că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 136 alin. ultim, art. 148 lit. h) C. proc. pen., raportat la art. 143 din același cod, pentru inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., B.A.H.H.A. și dispozițiile art. 148 lit. c) și h) C. proc. pen., raportat la art. 143 din același cod, pentru inculpatul A.M.A., avându-se în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, amploarea activității infracționale, pericolul social concret ridicat al faptelor, cuantumul foarte ridicat al prejudiciului, numărul mare de participanți, persoanele inculpaților.

Totodată, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., pentru inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., B.A.H.H.A., A.M.A., respectiv atât condiția referitoare la cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, mai mare de 4 ani, cât și aceea că lăsarea lor în liberate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina inculpaților, creând o stare de insecuritate, prin suscitarea unei reacții din partea publicului privind săvârșirea lor.

Înalta Curte nu poate reține criticile apărării recurenților inculpați referitoare la nerezonabilitatea măsurii arestării preventive a acestora, în condițiile în care aceștia au fost arestați pe o perioadă relativ îndelungată de timp, deoarece în cauză pe lângă persistența existenței indiciilor și probelor cu privire la participarea inculpaților la săvârșirea unei multitudini de infracțiuni cu o gravitate deosebită, subzistă și alte motive suficiente și pertinente în menținerea în continuare a măsurii arestării preventive, respectiv complexitatea cauzei, concretizată în numărul mare de participanți, diversitatea mijloacelor de probă ce urmează a fi administrate și readministrate în cadrul cercetării judecătorești, în limitele casării dispuse, precum și alte circumstanțe referitoare la persoana inculpaților.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul B.G. în cursul urmăririi penale a fost depistat, la data de 19 octombrie 2004, având asupra sa un bilet (notă) cu următorul cuprins „N. te rog din suflet să te ocupi de mine că nu are cine! Mergi peste tot unde-ți spun eu: vorbește cu unchiu să rezolve cazul pentru că este rău pentru toți. Trebuie detensionat parchetul pentru că îmi atribuie lucruri pe care nu le-am făcut și vor persoane care nu le cunosc bine, înțelegi tu. Să nu vă lăsați păcăliți cu timpul, că nu este bine pentru nimeni, eu nu mai accept pentru o altă prelungire sub nici o formă. Știe ce are de făcut și cu cine să vorbească, să nu mai prelungească parchetul încă 30 de zile, că e rău.

R. are ce trebuie la el ca să plătiți avocații și alte cheltuieli curente. Dacă e cazul apelați la un avocat să ridice actele de la R. cele de la R. și B.G. SRL. Vorbiți cu M. să vină un reprezentant al societăților, știe el. Luați legătura cu M. și C. Știe R. să Meargă la omul acela și să oprească porcăria asta. M. și C. știu mai bine ce au de făcut și de ce. Nu uitați că sunt bolnav și că nu suport regimul de detenție. Să ceară avocații expertiză la I.M.L. Urgent. sunați pe M. și spunei să rezolve la Siria să nu poată ajunge nimic (știe el). Vedeți că F. și L. au fost invitați să declare prostii, dar asta e. Eu te rog să nu te lași cumva șantajată de careva și să cedezi. Caută împreună cu unchiu un avocat cu influență la Curtea de Apel să poată să mă pună în libertate.

Vorbește cu M. să susțină totul până viu și să nu se dea la fund că e rău (Știe Ea). R. să încerci să faci tot ce poți și să apelezi la toate cunoștințele mele pentru rezolvare. Să aibă N. bani la dispoziție pentru tot cei trebuie. Aveți grijă să plătiți oameni care vă ajută și pe cei de acasă. Transmiteți la firmă, la toți să aibă grijă până vin eu. N. ai grijă de fete te rog din suflet. Te iubesc mult. Am încredere în tine.”, așa cum rezultă din actul de sesizare. Tot în același act de sesizare se fac mențiuni exprese privind comportamentul inculpatului B.G., respectiv exercitarea direct sau prin intermediari în mod repetat a unor presiuni asupra coinculpaților Ș.F.

și P.E.A., care au colaborat cu organele de anchetă, iar inculpatul a încercat să-i determine, prin proferarea de amenințări cu acte de violență asupra lor și a familiilor lor sau prin alte mijloace de șantaj să-și schimbe poziție pentru a-l disculpa, luându-se măsuri de protejare a familiilor celor doi inculpați, dispunându-se inclusiv transportul lor separat la instanță pentru a se evita luarea de contact cu inculpatul B.G. Împrejurarea că inculpatul B.G. a făcut mai multe denunțuri cu privire la unele persoane față de care s-a dispus începerea urmăririi penale, respectiv B.S. și Z.L.

pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, precum și efectuarea de acte premergătoare din care au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție de către numitul M.I., aflându-se în situația prevăzută de art. 2 lit. a) pct. 2 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, iar infracțiunile cu privire la care a furnizat informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului se încadrează în cele calificate ca fiind infracțiuni grave, conform art. 2 lit. h) din aceeași lege, urmând a se aprecia cu privire la aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, aspecte ce rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., secția de combatere a corupției, în dosarul nr. 20/P/2006, din 08 martie 2006 este o circumstanță a cărei evaluare revine instanței de fond, excedând stadiului procesual al obiectului prezentei cauze.

De asemenea, referitor la circumstanțe personale ale inculpaților cetățeni arabi, aceștia au mai participat și la alte infracțiuni comandate în cadrul altor rețele infracționale, inculpatul M.K.A.A.N. a încercat să influențeze și alți coinculpați sau martori cooperanți, așa cum rezultă din actul de sesizare. Totodată, Înalta Curte nu poate reține criticile formulate de apărarea inculpaților întemeiate pe dispozițiile cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 10 C. proc. pen., deoarece atât instanța de fond s-a pronunțat asupra prelungirii și menținerii arestării preventive, dând eficiență dispozițiilor legale, specifice fazei procesuale a cauzei, precum și al altor cereri formulate, cât și instanța de apel asupra cererilor formulate în materie, verificând conform art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc.

pen., astfel că nu este incident cazul de casare invocat. De altfel, nici celelalte cazuri de casare menționate de apărarea inculpaților, respectiv art. 385 9 pct. 17 1 și 18 C. proc. pen., nu pot fi avute în vedere, deoarece instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materia verificării condițiilor privind legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în raport cu situația inculpaților, neexistând neconcordanțe între actele și probele dosarului și soluția pronunțată sub acest aspect. Înalta Curte consideră că instanța de apel a motivat soluția menținerii arestării preventive a inculpaților în raport cu criteriile impuse de lege, existând posibilitatea influențării bunei desfășurări a cercetării judecătorești, în condițiile reluării acesteia, pe parcursul căreia se vor administra probe noi și reface altele.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte apreciază ca fiind legală și temeinică soluția menținerii arestării preventive a inculpaților dispusă de instanța de apel în decizia pronunțată. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. împotriva deciziei penale nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se vor obliga recurenții inculpați B.G. și M.K.A.A.N. la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar recurenții inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A.

la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariile apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 40 RON (400.000 lei) se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Potrivit art. 192 alin. (6) C. proc. pen., onorariul pentru interpretul de limbă arabă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. împotriva deciziei penale nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurenții inculpați B.G. și M.K.A.A.N. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 60 RON (600.000 lei). Obligă recurenții inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 100 RON (1.000.000 lei), din care onorariile apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 40 RON (400.000 lei) se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul pentru interpretul de limbă arabă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2006.