ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3854/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3854/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 337 din 27 aprilie 2006 a

Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 12136/3/2005,

au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. și de inculpații B.G., S.V., M.K.A.A.N., B.A.H.H.A.,

A.M.A., Ș.F., N.H.K., P.E.A., N.A.M.S., K.M.T., S.G.A. și H.S.M.M. împotriva

sentinței penale nr. 1512 din 30 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală, în dosarul nr. 1831/2005 (nr. vechi).

A fost desființată sentința penală a Tribunalului

București, secția I penală, și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași

instanță.

S-a menținut starea de arest a inculpaților B.G., M.K.A.A.N.,

B.A.H.H.A., A.M.A., N.H.K.

Onorariul interpretului, de câte 100 RON pentru

inculpații K.M.T., A.M.A., N.H.K. s-a suportat din fondul Ministerului

Justiției.

Onorariul avocatului din oficiu, de câte 100 RON

pentru inculpații B.A.H.H.A., A.M.A., Ș.F., N.H.K., N.A.M.S., K.M.T., S.G.A. și

H.S.M.M. s-a suportat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, în ceea ce

privește măsura arestării preventive dispusă de instanța de fond asupra

inculpaților B.G., M.K.A.A.N., B.A.H.H.A., A.M.A., N.H.K. și menținută de curte

printr-o încheiere anterioară a reținut și a constatat că nu s-au schimbat

temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea acestei măsuri preventive și

prin urmare a menținut-o.

De asemenea, curtea de apel asupra cererilor

inculpaților formulate pe acest aspect a apreciat că sunt nefondate și le-a respins.

S-a considerat că măsura preventivă a arestării

inculpaților este necesar a fi menținută, deoarece faptele pentru care sunt

cercetați aceștia reprezintă un grad de pericol social ridicat, iar persoanele

inculpaților, prin conduita și comportamentul lor au dovedit că reprezintă un

pericol pentru ordinea publică.

Procesul penal, urmând a fi reluat de către instanța

de fond, în sensul administrării de noi probe, iar altele administrate, urmând

a fi refăcute, inculpații pot influența buna desfășurare a cercetării

judecătorești și aflarea adevărului, astfel că se impune menținerea lor în

stare de arest.

Împotriva acestei decizii numai cu privire la

menținerea măsurii arestării preventive au declarat, în termen legal, recursuri

inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A., apărarea recurentului

inculpat B.G., depunând și motive scrise de recurs, iar pentru ceilalți

recurenții inculpați au fost formulate doar oral motivele de recurs.

În motivele scrise de recurs, apărătorul ales, domnul

avocat P.D. pentru recurentul inculpat B.G. a invocat drept temei cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen., apreciind

încheierea pronunțată ca fiind nelegală și netemeinică, evidențiind locul

măsurii arestării preventive față de celelalte măsuri preventive în sistemul de

drept procesual român, aspecte privind descinderea în locuința inculpatului, că

acesta este cercetat pentru infracțiuni economice, respectiv evaziune,

rambursări de TVA, declararea fictivă a sediilor a unor firme, prelungirile acordate

în cauză în cursul urmăririi penale nu au fost justificate.

Ulterior după sesizarea instanței de fond, aceasta în

loc să facă o verificare atentă și obiectivă a legalității, dar mai ales a

oportunității menținerii măsurii arestării preventive a adoptat aceeași

poziție, încheieri care au fost recurate, instanța fiind mai mult preocupată de

motivarea încheierilor de menținere a acestui inculpat, deși ceilalți au avut

cel puțin participare infracțională egală, fiind puși în libertate.

Apărarea a considerat că nu sunt îndeplinite

condițiile cerute de art. 148 lit. a) – f) C. proc. pen.

De asemenea, s-a apreciat că nici condițiile

referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică și probele certe impuse

în art. 148 lit. h) din același cod, nu sunt îndeplinite, deoarece pericolul

pentru ordinea publică nu se identifică cu pericolul social al faptei pentru

care inculpatul este cercetat, nerezultând din natura faptelor, împrejurările

săvârșirii acesteia, modalitatea de acționare, cuantumul prejudiciului.

Astfel, în dosarul cauzei nu există date certe

privind pericolul concret pe care inculpatul l-ar prezentat pentru ordinea

publică, dimpotrivă este bolnav, a lucrat ca muncitor necalificat, ospătar,

vânzător, gestionar, iar după 1989 și-a organizat propria sa afacere care a

prosperat, creând locuri de muncă și a reușit să salveze de la faliment

întreprinderi.

S-a mai menționat că nici conduita procesuală a

inculpatului nu poate fi caracterizată ca refractară, refuzul la a da declarații

este un drept legal, făcând referiri concrete la încălcări ale unor dispoziții

legale în anchetă, considerând că există riscul ca timpul scurs de la arestare,

respectiv un an și 6 luni să se transforme într-o detenție definitivă,

impunându-se în principal a se constatat, în principal că nu se impune

menținerea arestării preventive, casarea încheierii și punerea în libertate a

inculpatului B.G., iar în subsidiar, înlocuirea arestării preventive cu

obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara.

Concluziile orale ale apărătorilor recurentului

inculpat B.G. asupra recursului declarat privind măsura menținerii arestării

preventive au fost consemnate în amănunt în partea introductivă a prezentei

decizii, invocând cazurile de casare art. 385

9

pct. 10, 17

1

și 18 C. proc. pen.

De asemenea, au fost depuse concluzii scrise pentru

același recurent inculpat, în care se fac referiri la măsurile preventive,

practica C.E.D.O., decizii ale Înaltei Curți, pe care le anexează, apreciind că

nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen.,

referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică.

Apărătorul ales al recurentului inculpat M.K.A.A.N.

în concluziile orale, în dezbateri a criticat decizia atacată pentru

nelegalitate și netemeinicie, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen., susținând că în motivarea acesteia nu

sunt indicate date și împrejurări concrete și certe care să justifice

menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului. A arătat că, de la data

luării măsurii arestării preventive față de clientul său, din octombrie 2004,

s-au schimbat foarte multe elemente și, la momentul actual, nu există probe

certe că lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret, și care

anume, pentru ordinea publică. În concluzie, a solicitat casarea în parte a

deciziei și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe care îl

apără.

Apărătorul recurenților inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A.

a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate și judecarea

inculpaților în stare de libertate, susținând că temeiurile care au stat la

baza luării acestei măsuri nu mai subzistă, în condițiile în care infracțiunile

pentru care inculpații sunt judecați sunt de natură exclusiv economică.

Concluziile procurorului, precum și pozițiile

recurenților inculpați, din ultimul cuvânt au fost arătate în detaliu în partea

introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursurile declarate de recurenții

inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A. împotriva deciziei

instanței de apel numai cu privire la menținerea măsurii arestării preventive a

acestora, prin prisma dispozițiilor art. 141 C. proc. pen., raportat la art. 160

b

alin. (4) din același cod, în aplicarea dispozițiilor art. 385

1

alin.

(1) lit. e) teza ultimă C. proc. pen., precum și a cazurilor de casare

invocate, respectiv art. 385

9

pct. 10, 17

1

și 18 C. proc.

pen., Înalta Curte apreciază recursurile inculpaților ca fiind nefondate pentru

considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. cu nr.

165/P/2003 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații B.G.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 345/2002,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 36 din Legea

nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 23

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen.,

raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C.

pen., raportat la art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 12 lit.

b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

279 alin. (1) C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; N.H.K. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26

raportat la art. 36 din Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., și art. 13 C. pen., art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen., art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 26 raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 48 din Legea nr. 26/1990

republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat

la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 293 alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

El N.H.K. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 36 din

Legea nr. 345/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen.,

art. 26 C. pen., raportat la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 293 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art.

48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

26 C. pen., raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 291 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.; B.A.H.H.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 36

din Legea nr. 345/2002 cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 26 raportat la art. 23

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, art. 323 alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292

C. pen., art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., art. 48 din Legea nr. 26/1990

republicată, art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 modificată, toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; A.M.A. arestat în cursul judecății, pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin.

(1) C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 323 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.

În actul de sesizare s-a reținut în esență, în fapt,

că inculpatul B.G. în perioada 19 iunie 2001 - 24 iulie 2001, în mod repetat și

în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat și administrator

al SC B. SA CRAIOVA și SC B.I. a determinat cu rea-credință cuantumul TVA de

rambursat și, în mod repetat, a obținut de la D.G.F.P. Dolj suma totală de

37.530.690.329 lei. În perioada 19 iunie 2001 - 24 iulie 2001, în mod repetat

și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, a ajutat-o pe

învinuita P.E.A., să prezinte inspectorilor D.G.F.P. Dolj investită cu

soluționarea cererilor de rambursare formulate de SC B. SA Craiova, documente

falsificate (facturi fiscale, balanțe contabile etc.). De asemenea, la două

date neprecizate din cursul anului 2001, în mod repetat și în baza aceleiași

rezoluții infracționale, în calitate de asociat și administrator al SC B. SA Craiova

a completat și semnat două declarații pe proprie răspundere prin care a atestat

realitatea și legalitatea documentelor prezentate inspectorilor D.G.F.P. Dolj,

care au aprobat rambursarea nelegală a sumei de 25.846.315.021 lei. În perioada

iunie 2001 - iunie 2003 a sprijinit în mod nemijlocit o grupare infracțională

organizată care a acționat pe teritoriul României în scopul spălării de bani,

grupare din care au făcut parte coinculpații mai sus menționați. În perioada

noiembrie 2001 - iunie 2003, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții

infracționale, cu intenție, i-a ajutat pe învinuiții K.M.T., B.A.H.H.A., S.N.A.

și A.B., să se prezinte sub identități false la O.R.C. Dolj, notari publici și

inspectori D.G.F.P. Dolj, în vederea obținerii de rambursări ilegale de TVA

pentru un număr de 12 societăți comerciale. În perioada iunie 2001 - iunie

2003, în calitate de membru al unei asociații infracționale, în mod repetat și

în baza aceleiași rezoluții infracționale, direct sau prin intermediar, a

dispus retragerea sau transferarea sumei toate de 290.551.482.385 lei, din

conturi deschise la bănci din București și Craiova, cunoscând că aceasta

provine din rambursări ilegale de TVA. În sarcina acestuia mai fiind reținute o

serie de asemenea infracțiuni.

Inculpații N.K.A.A. M., K.H.N. și B.A.H.H.A., în

perioada ianuarie 2002 - iunie 2003, în mod repetat și în baza aceleiași

rezoluții infracționale, cu intenție, împreună cu coinculpații B.G., Ș.F. și

alții s-au asociat în vederea săvârșirii de infracțiuni și prin efectuarea unor

operațiuni comerciale fictive, au obținut rambursarea sumei totale de

aproximativ 223 miliarde lei, cu titlu de TVA pentru 12 societăți comerciale

fantomă din municipiul Craiova.

Inculpatul A.M.A. împreună cu coinculpații K.M.T., A.S.,

în cursul anului 2002 au participat sub identități false la înființarea unor

firme fantomă, folosite ulterior pentru rambursări ilegale de TVA,

prezentându-se sub aceste identități în fața autorităților publice, sprijinind

astfel gruparea infracțională din B.G., N.K.A.A., K.H.N., B.A.H.H.A., S.V., S.A.M.A.N.,

Ș.F., P.E.A.

Față de inculpatul B.G. s-a dispus în cursul

urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în temeiul art. 148

lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 04 octombrie 2004, măsură ce,

ulterior, a fost prelungită și menținută de instanțe; față de inculpatul N.K.A.A.M.

s-a dispus în cursul urmăririi penale de către judecător, arestarea preventivă,

în temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 16 octombrie 2004,

măsură prelungită și menținută ulterior de instanțe; față de inculpatul K.H.N. s-a

dispus în cursul urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în

temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 16 octombrie 2004,

măsură prelungită și menținută de instanțe; față de inculpatul B.A.H.H.A. s-a

dispus în cursul urmăririi penale, de către judecător, arestarea preventivă, în

temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., începând cu data de 16 octombrie 2004,

măsură prelungită și menținută de instanțe; inculpatul A.M.A. a fost arestat în

cursul judecății, în primă instanță la data de 12 aprilie 2005, reținându-se ca

temeiuri dispozițiile art. 148 lit. c) și h) și art. 143 C. proc. pen., măsură

menținută ulterior de către instanțe.

Sentința penală nr. 1512 din 30 noiembrie a

Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 1831/2005 (nr.

vechi), prin care au fost condamnați inculpații mai sus arătați a fost apelată

de către parchet și acești inculpați, iar prin decizia penală nr. 337 din 27

aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, au fost admise

apelurile parchetului și ale inculpaților, inclusiv a celor indicați în mod

concret, desființată sentința penală a tribunalului, trimisă cauza spre

rejudecare și menținută starea de arest a inculpaților B.G., M.K.A.A.N., N.H.K.,

A.M.A., B.A.H.H.A.

Împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire

la măsura arestării preventive au fost declarate recursuri de către inculpații B.G.,

M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A., B.A.H.H.A.

Înalta Curte consideră că în cauză subzistă

temeiurile arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile

art. 136 alin. ultim, art. 148 lit. h) C. proc. pen., raportat la art. 143 din

același cod, pentru inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., B.A.H.H.A. și dispozițiile

art. 148 lit. c) și h) C. proc. pen., raportat la art. 143 din același cod,

pentru inculpatul A.M.A., avându-se în vedere natura și gravitatea faptelor

reținute în sarcina inculpaților, modalitatea concretă de săvârșire a acestora,

amploarea activității infracționale, pericolul social concret ridicat al

faptelor, cuantumul foarte ridicat al prejudiciului, numărul mare de

participanți, persoanele inculpaților.

Totodată, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite

cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., pentru

inculpații B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., B.A.H.H.A., A.M.A., respectiv atât

condiția referitoare la cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru

infracțiunile reținute în sarcina acestora, mai mare de 4 ani, cât și aceea că

lăsarea lor în liberate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică,

gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina inculpaților, creând o

stare de insecuritate, prin suscitarea unei reacții din partea publicului

privind săvârșirea lor.

Înalta Curte nu poate reține criticile apărării

recurenților inculpați referitoare la nerezonabilitatea măsurii arestării

preventive a acestora, în condițiile în care aceștia au fost arestați pe o

perioadă relativ îndelungată de timp, deoarece în cauză pe lângă persistența

existenței indiciilor și probelor cu privire la participarea inculpaților la

săvârșirea unei multitudini de infracțiuni cu o gravitate deosebită, subzistă

și alte motive suficiente și pertinente în menținerea în continuare a măsurii

arestării preventive, respectiv complexitatea cauzei, concretizată în numărul

mare de participanți, diversitatea mijloacelor de probă ce urmează a fi

administrate și readministrate în cadrul cercetării judecătorești, în limitele

casării dispuse, precum și alte circumstanțe referitoare la persoana

inculpaților.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul B.G. în

cursul urmăririi penale a fost depistat, la data de 19 octombrie 2004, având

asupra sa un bilet (notă) cu următorul cuprins „N. te rog din suflet să te ocupi

de mine că nu are cine! Mergi peste tot unde-ți spun eu: vorbește cu unchiu să

rezolve cazul pentru că este rău pentru toți. Trebuie detensionat parchetul

pentru că îmi atribuie lucruri pe care nu le-am făcut și vor persoane care nu

le cunosc bine, înțelegi tu. Să nu vă lăsați păcăliți cu timpul, că nu este

bine pentru nimeni, eu nu mai accept pentru o altă prelungire sub nici o formă.

Știe ce are de făcut și cu cine să vorbească, să nu mai prelungească parchetul

încă 30 de zile, că e rău. R. are ce trebuie la el ca să plătiți avocații și

alte cheltuieli curente. Dacă e cazul apelați la un avocat să ridice actele de

la R. cele de la R. și B.G. SRL. Vorbiți cu M. să vină un reprezentant al

societăților, știe el. Luați legătura cu M. și C. Știe R. să Meargă la omul

acela și să oprească porcăria asta. M. și C. știu mai bine ce au de făcut și de

ce. Nu uitați că sunt bolnav și că nu suport regimul de detenție. Să ceară

avocații expertiză la I.M.L. Urgent. sunați pe M. și spunei să rezolve la Siria

să nu poată ajunge nimic (știe el). Vedeți că F. și L. au fost invitați să

declare prostii, dar asta e. Eu te rog să nu te lași cumva șantajată de careva

și să cedezi. Caută împreună cu unchiu un avocat cu influență la Curtea de Apel

să poată să mă pună în libertate. Vorbește cu M. să susțină totul până viu și să

nu se dea la fund că e rău (Știe Ea). R. să încerci să faci tot ce poți și să

apelezi la toate cunoștințele mele pentru rezolvare. Să aibă N. bani la

dispoziție pentru tot cei trebuie. Aveți grijă să plătiți oameni care vă ajută

și pe cei de acasă. Transmiteți la firmă, la toți să aibă grijă până vin eu. N.

ai grijă de fete te rog din suflet. Te iubesc mult. Am încredere în tine.”, așa

cum rezultă din actul de sesizare.

Tot în același act de sesizare se fac mențiuni exprese

privind comportamentul inculpatului B.G., respectiv exercitarea direct sau prin

intermediari în mod repetat a unor presiuni asupra coinculpaților Ș.F. și P.E.A.,

care au colaborat cu organele de anchetă, iar inculpatul a încercat să-i

determine, prin proferarea de amenințări cu acte de violență asupra lor și a

familiilor lor sau prin alte mijloace de șantaj să-și schimbe poziție pentru

a-l disculpa, luându-se măsuri de protejare a familiilor celor doi inculpați,

dispunându-se inclusiv transportul lor separat la instanță pentru a se evita

luarea de contact cu inculpatul B.G.

Împrejurarea că inculpatul B.G. a făcut mai multe

denunțuri cu privire la unele persoane față de care s-a dispus începerea

urmăririi penale, respectiv B.S. și Z.L. pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen., raportat la art. 6 din

Legea nr. 78/2000, precum și efectuarea de acte premergătoare din care au

rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție de către numitul

M.I., aflându-se în situația prevăzută de art. 2 lit. a) pct. 2 din Legea nr. 682/2002

privind protecția martorilor, iar infracțiunile cu privire la care a furnizat

informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului se încadrează

în cele calificate ca fiind infracțiuni grave, conform art. 2 lit. h) din

aceeași lege, urmând a se aprecia cu privire la aplicarea art. 19 din Legea nr.

682/2002, aspecte ce rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, D.N.A., secția de combatere a corupției, în dosarul nr. 20/P/2006,

din 08 martie 2006 este o circumstanță a cărei evaluare revine instanței de

fond, excedând stadiului procesual al obiectului prezentei cauze.

De asemenea, referitor la circumstanțe personale ale

inculpaților cetățeni arabi, aceștia au mai participat și la alte infracțiuni

comandate în cadrul altor rețele infracționale, inculpatul M.K.A.A.N. a

încercat să influențeze și alți coinculpați sau martori cooperanți, așa cum

rezultă din actul de sesizare.

Totodată, Înalta Curte nu poate reține criticile

formulate de apărarea inculpaților întemeiate pe dispozițiile cazului de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen., deoarece atât instanța

de fond s-a pronunțat asupra prelungirii și menținerii arestării preventive,

dând eficiență dispozițiilor legale, specifice fazei procesuale a cauzei,

precum și al altor cereri formulate, cât și instanța de apel asupra cererilor

formulate în materie, verificând conform art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., astfel că nu este incident cazul de casare invocat.

De altfel, nici celelalte cazuri de casare menționate

de apărarea inculpaților, respectiv art. 385

9

pct. 17

1

și

18 C. proc. pen., nu pot fi avute în vedere, deoarece instanța de apel a făcut

o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materia verificării condițiilor

privind legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în raport cu

situația inculpaților, neexistând neconcordanțe între actele și probele

dosarului și soluția pronunțată sub acest aspect.

Înalta Curte consideră că instanța de apel a motivat

soluția menținerii arestării preventive a inculpaților în raport cu criteriile

impuse de lege, existând posibilitatea influențării bunei desfășurări a

cercetării judecătorești, în condițiile reluării acesteia, pe parcursul căreia

se vor administra probe noi și reface altele.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte apreciază

ca fiind legală și temeinică soluția menținerii arestării preventive a

inculpaților dispusă de instanța de apel în decizia pronunțată.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de recurenții inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A.

și B.A.H.H.A. împotriva deciziei penale nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de

Apel București, secția I penală.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

se vor obliga recurenții inculpați B.G. și M.K.A.A.N. la plata cheltuielilor

judiciare către stat, iar recurenții inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. la

plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariile apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de câte 40 RON (400.000 lei) se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Potrivit art. 192 alin. (6) C. proc. pen., onorariul

pentru interpretul de limbă arabă se va plăti din fondul Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

recurenții inculpați B.G., M.K.A.A.N., N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A. împotriva

deciziei penale nr. 337 din 27 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția

I penală.

Obligă recurenții inculpați B.G. și M.K.A.A.N. la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 60 RON (600.000 lei).

Obligă recurenții inculpați N.H.K., A.M.A. și B.A.H.H.A.

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 100 RON (1.000.000

lei), din care onorariile apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 40

RON (400.000 lei) se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de limbă arabă se va

plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2006.