ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1563/2006

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 8 din 17 ianuarie 2005, Tribunalul Olt a admis contestația formulată de petentul T.S. și pe cale de consecință: a anulat dispoziția nr. 4586 din 15 septembrie 2004 emisă de Primăria Caracal în temeiul Legii nr. 10/2001, a obligat pe pârâții, Primăria Caracal și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să emită oferta de măsuri reparatorii prin echivalent corespunzătoare valorii construcției demolate și terenul în suprafață de 160 mp, respectiv 380.900.000 lei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, T.S. în calitatea sa de contestator în condițiile Legii nr. 10/2001, a făcut dovada că a deținut în proprietate – conform actului de vânzare-cumpărare din 17 mai 1974, teren în suprafață de 160 mp și locuință din cărămidă acoperită cu tablă, parter și etaj cu 4 camere și dependințe situate în municipiul Caracal.

Că, imobilul (casă) a fost demolată, iar pe terenul menționat au fost edificate blocuri de locuințe. Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 1611 din 20 iunie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta D.G.F.P. Olt, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului, împotriva sentinței civile nr.8 din 17 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Olt, în contradictoriu cu reclamantul T.S. și pârâta Primăria Caracal. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că T.S. a făcut atât dovada că a deținut în proprietate imobilul în litigiu conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1116/1974 cât și dovada preluării abuzive a imobilului respectiv.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o ca nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece: - instanța de apel în mod greșit a reținut că imobilul în litigiu a fost preluat de stat în condițiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, de vreme ce din probele existente la dosarul cauzei rezultă că reclamantul nu a făcut dovada celor susținute în sensul că imobilul revendicat i-a fost luat în mod abuziv. Recursul nu este fondat. Reclamantul T.S. a solicitat în condițiile art. 21 devenit art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată, Primăria municipiului Caracal, să fie despăgubit prin echivalent bănesc pentru construcția din cărămidă acoperită cu tablă, având parter și etaj cu patru camere și terenul aferent în suprafață de 160 mp, situată pe raza municipiului Caracal: notificare din dosarul nr. 5254/2004 anexat la dosarul cauzei.

Reclamantul a făcut atât dovada calității de proprietar cu privire la imobilul revendicat, contract de vânzare-cumpărare din 17 mai 1974, dosar fond, cât și faptul preluării abuzive de către Statul Român a imobilului: interogator primar al municipiului Caracal dosar fond și acte de expropriere dosar fond. Ulterior exproprierii, imobilul (casă) a fost demolat, urmare a sistematizării zonei respective imobilului demolat au fost construite blocuri pentru locuințe, interogator primar dosar fond. Pentru toate aceste considerente Înalta Curte reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și în consecință se va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 1611 din 20 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 februarie 2006.