ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1563/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8 din 17

ianuarie 2005, Tribunalul Olt a admis contestația formulată de petentul T.S. și

pe cale de consecință: a anulat dispoziția nr. 4586 din 15 septembrie 2004

emisă de Primăria Caracal în temeiul Legii nr. 10/2001, a obligat pe pârâții,

Primăria Caracal și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să emită

oferta de măsuri reparatorii prin echivalent corespunzătoare valorii

construcției demolate și terenul în suprafață de 160 mp,

respectiv

380.900.000 lei.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, T.S. în calitatea sa de

contestator în condițiile Legii nr. 10/2001, a făcut dovada că a deținut în

proprietate – conform actului de vânzare-cumpărare din 17 mai 1974, teren în

suprafață de 160 mp și locuință din cărămidă acoperită cu tablă, parter și etaj

cu 4 camere și dependințe situate în municipiul Caracal. Că, imobilul (casă) a

fost demolată, iar pe terenul menționat au fost edificate blocuri de locuințe.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 1611 din 20 iunie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de

pârâta D.G.F.P. Olt, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice ca

reprezentant al Statului, împotriva sentinței civile nr.8 din 17 ianuarie 2005

pronunțată de Tribunalul Olt, în contradictoriu cu reclamantul T.S. și pârâta

Primăria Caracal.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că T.S. a făcut atât dovada că a deținut în proprietate imobilul

în litigiu conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.

1116/1974 cât și dovada preluării abuzive a imobilului respectiv.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice,

criticând-o ca nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:

- instanța de apel în mod greșit a

reținut că imobilul în litigiu a fost preluat de stat în condițiile art. 2 lit.

h) din Legea nr. 10/2001, de vreme ce din probele existente la dosarul cauzei

rezultă că reclamantul nu a făcut dovada celor susținute în sensul că imobilul

revendicat i-a fost luat în mod abuziv.

Recursul nu este fondat.

Reclamantul T.S. a solicitat în

condițiile art. 21 devenit art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată, Primăria

municipiului Caracal, să fie despăgubit prin echivalent bănesc pentru

construcția din cărămidă acoperită cu tablă, având parter și etaj cu patru

camere și terenul aferent în suprafață de 160 mp, situată pe raza municipiului

Caracal: notificare din dosarul nr. 5254/2004 anexat la dosarul cauzei.

Reclamantul a făcut atât dovada

calității de proprietar cu privire la imobilul revendicat, contract de

vânzare-cumpărare din 17 mai 1974, dosar fond, cât și faptul preluării abuzive

de către Statul Român a imobilului: interogator primar al municipiului Caracal

dosar fond și acte de expropriere dosar fond.

Ulterior exproprierii, imobilul

(casă) a fost demolat, urmare a sistematizării zonei respective imobilului

demolat au fost construite blocuri pentru locuințe, interogator primar dosar

fond.

Pentru toate aceste considerente

Înalta Curte reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și în

consecință se va respinge recursul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta

D.G.F.P. Olt pentru Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 1611

din 20 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 13 februarie 2006.