ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2072/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1537 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Câmpeni a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții A.M. și M.A. împotriva pârâtei R.N.P. D.S. Alba-Iulia, s-a constatat că reclamanții sunt coproprietarii, în cote egale, asupra imobilului înscris în C.F. nr. 447 Abrud, cu nr.top 1271, finaț Ciuta, în suprafață de 3 ha și 914 mp, a fost obligată pârâta să le predea terenul a fost respinsă cererea reconvențională și a fost obligată pârâta să le plătească reclamanților suma de 5.285.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Apelul declarat de pârâtă a fost admis, prin decizia nr. 510A din 31 martie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia și a fost schimbată sentința judecătoriei în sensul respingerii acțiunii și admiterii cererii reconvenționale, astfel cum a fost formulată.

Împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., susținând în esență că apelul a fost admis pentru alte considerente de fapt și de drept decât cele invocate prin motivele de apel; că nu sunt obligați să recurgă la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută în Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, aplicabile fiind în speță prevederile art. 480 C. civ. și art. 11 din Decretul-lege nr. 115/1938; că terenul revendicat a fost preluat de stat abuziv, fără titlu valabil și nu este ocupat în întregime de o pepinieră; că în mod greșit a reținut instanța de apel că antecesorul reclamanților ar fi donat statului terenul în litigiu și că certificatul de moștenitor nr. 95 din 1 iulie 2003, eliberat de notarul public D.M., privind succesiunea defunctului A.V.

nu este lovit de nulitate absolută, cum eronat a reținut curtea de apel. Recursul este fondat pentru motivul pus în dezbaterea părților, din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ. La fila 32 din dosarul instanței de fond se află cererea reconvențională prin care pârâta a solicitat obligarea reclamanților să recunoască dreptul de proprietate al statului asupra terenului revendicat și dreptul său de administrare, constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor al reclamanților, precum și a încheierii de intabulare și restabilirea situației anterioare. Instanța de apel schimbând sentința instanței de fond a respins acțiunea și a admis cererea reconvențională, fără a se pronunța în ce sens, nedispunând luarea nici unei măsuri susceptibile de a fi pusă în executare.

Această omisiune de pronunțare asupra cererii reconvenționale atrage nulitatea deciziei instanței de apel. În consecință, recursul urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casată decizia atacată și a fi trimisă cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului. Având în vedere motivul ce determină casarea deciziei, urmează a fi analizate cu ocazia rejudecării, criticile formulate de recurenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE: Admite recursul declarat de reclamanții A.M. și M.A. împotriva deciziei nr. 510/A din 31 martie 2004 Curții de Apel Alba-Iulia, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2005.