ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1706/2006

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 7 ianuarie 2004 contestatorul M.B.M. a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local Târgu-Mureș, pentru ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună modificarea dispoziției nr. 1280 din 26 noiembrie 2003 emisă de Primarul municipiului Târgu-Mureș în sensul restituirii în natură a cotei de 3/8 din imobilul situat în Târgu-Mureș, înscris în C.F. Târgu-Mureș nr. top 4730/2/2 și cheltuielile de judecată. În motivarea contestației a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat în baza Decretului nr. 223/1974, fiind de acord să restituie suma încasată în anul 1987, actualizată.

Prin sentința civilă nr. 392 din 6 aprilie 2002, Tribunalul Mureș a admis contestația, a anulat în parte dispoziția nr. 1280 din 26 noiembrie 2003 emisă de Primarul municipiului Târgu-Mureș și a dispus restituirea în natură a cotei de 3/8 din imobilul situat în Târgu-Mureș, înscris în C.F. Târgu-Mureș, nr. top 4730/2/2/1, cu obligarea reclamantului să restituie suma de 19.983 lei primită cu titlu de despăgubiri, actualizată cu indicele de inflație. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, că în calitate de proprietar, contestatorul a deținut cota de 3/8 din imobilul în litigiu, diferența de 5/8 din imobil fiind proprietatea mamei sale Ț.A.M. Această din urmă cotă a trecut în proprietatea statului fără plată în baza Decretului nr. 223/1974 prin decizia nr. 30/1987, cota parte din imobil care a aparținut contestatorului nu a fost înstrăinată chiriașilor.

A mai reținut că, Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, nu au putere de lege, iar Decretul nr. 223/1974 obliga persoanele care doreau să se stabilească în străinătate în ciuda voinței lor, să înstrăineze statului imobilul proprietatea lor. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primarul municipiului Târgu-Mureș, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond a nesocotit prevederile pct. 1 lit. b) cap. II din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. 498/2003 imobilul nefiind preluat abuziv, fostul proprietar fiind îndestulat rezonabil. Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 614/A din 7 iulie 2004, a admis apelul declarat de Primăria Târgu-Mureș, a schimbat în tot sentința atacată în sensul că, a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul M.B.M.

împotriva dispoziției nr. 1280 din 26 noiembrie 2003 emisă de Primarul municipiului Târgu-Mureș, cu motivarea că potrivit Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. 498/2003, contestatorul nu este îndreptățit la restituirea în natură, întrucât a fost îndestulat rezonabil. Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul M.B.M. întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art.304 pct. 8 și 10 C. proc. civ., susținând în esență că instanța de apel a încălcat prevederile art. 7 pct. 1 din Legea nr. 10/2001 care prevăd că imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură. A mai arătat că, suma stabilită printr-un proces-verbal, nu o poate considera o îndestulare rezonabilă, fiind evident abuz și o încălcare grosolană a dreptului de proprietate garantat de art. 41 din Constituție, art. 480 C. civ.

și evident Legea nr. 10/2001. Recursul este întemeiat pentru considerentele ce succed: Reclamantul-recurent M.B.M. a fost proprietar tabular, în cotă de 3/8 parte al imobilului situat în Târgu-Mureș, înscris în C.F. Târgu-Mureș, nr. top 4730/2/2/1 iar cota de 5/8 din imobil fiind proprietatea mamei sale Ț.A.M. Această din urmă cotă a trecut în proprietatea statului fără plată în baza Decretului nr. 223/1974 prin decizia nr. 30/1978. Cota recurentului a trecut în proprietatea statului în temeiul aceluiași decret, cu plata sumei de 19.983 lei cu motivarea că proprietarii au formulat cereri de plecare definitivă din țară.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al statului bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, dacă au intrat în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. Decretul nr. 223/1974 contravenea Constituției din 1965, potrivit căreia dreptul de proprietate persoană era ocrotit de lege, dar și Declarației Universale a Drepturilor Omului. Or, art. 2 lit. g) al Legii nr. 10/2001, are în vedere și imobilele preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998.

Ca urmare, instanța de apel, a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 1, art. 7, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, constatând că preluarea cotei de 3/8 din imobil a fost una abuzivă. Stabilind că restituirea în natură este posibilă, prima instanță a făcut o aplicare corectă și în privința art. 1.4 lit. b) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003, norme care nu au putere de lege. Împrejurarea că recurentul a fost despăgubit cu suma de 19.983 lei, nu prezintă relevanță juridică, acesta fiind obligat la restituirea sumei, actualizată cu indicele de inflație. Față de cele expuse, în temeiul art. 312 alin. (2) și art. 314 C. proc.

civ., va admite recursul declarat de M.B.M. împotriva deciziei 614/A din 7 iulie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă. Va casa decizia atacată și va păstra sentința civilă nr. 392 din 6 aprilie 2004 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de M.B.M., împotriva deciziei 614 din 7 iulie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă. Casează decizia atacată și păstrează sentința civilă nr. 392 din 6 aprilie 2004 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 februarie 2006.