ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5961/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1782/ COM din 16 aprilie 2003 pe rolul Tribunalului Galați, secția comercială și contencios administrativ, reclamanții D.G. și J.G. în temeiul dispozițiilor art. 217 lit. d) din Legea nr. 31/1990 republicată și modificată au chemat în judecată civilă pe pârâții SC V.N. SRL și S.B. și au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună excluderea din societatea comercială a asociatului-administrator S.B. Prin sentința civilă nr. 400 din 24 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Galați, secția comercială și contencios administrativ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții D.G.

și J.G. în contradictoriu cu S.B. și SC V.N. SRL și în consecință: s-a dispus excluderea asociatului administrator S.B. din SC V.N. SRL, s-a respins ca rămasă fără obiect cererea reclamanților privind numirea unui curator, care să reprezinte interesele SC V.N. SRL, a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 25.782.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și a dispus ca hotărârea definitivă de excludere să se depună în termen de 15 zile la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii să se publice la cererea societății comerciale în M. Of. al României Partea a IV-a. Pentru a hotărî astfel, tribunalul din probele administrate în cauză respectiv proba cu înscrisuri și expertiză contabilă, a reținut că în perioada februarie 2001 – iunie 2003 pârâtul B.S.

în calitate de asociat administrator al SC V.N. SRL, a fraudat societatea, astfel, concluzia raportului de expertiză a fost aceea că pârâtul a ridicat din conturile de decontare și din casieria societății sumele de bani necesare activității de producție și de investiție și potrivit balanței de verificare întocmită la 30 iunie 2003 avea de justificat suma de 1.723.408.097 lei. S-a mai reținut că în perioada achiziționării imobilului H.V. pârâtul a ridicat din conturile bancare a SC V.N. SRL suma totală de 1.225.000.000 lei, conform recipiselor de la dosar, sumă ce corespunde prețului activului menționat, potrivit actului de adjudecare din 29 martie 2002. Împotriva sentinței nr. 400 din 24 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Galați, pârâtul B.S.

a formulat apel criticând sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii ca nefondată. Prin motivele de apel formulate, pârâtul arată că acțiunea a fost introdusă de o persoană ce nu avea calitate procesuală activă avocatul F.D., care la data introducerii acțiunii nu avea mandatul special cerut de art. 67 și art. 68 C. proc. civ., că nu s-a făcut dovada suficientă și obligatorie de fraudă a administratorului în conformitate cu lit. d) din art. 217 din Legea nr. 31/1990 și de asemeni nu s-a făcut dovada intenției de a frauda societatea.

Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 183/ A pronunțată la data de 11 noiembrie 2004 a respins ca nefondat apelul pârâtului cu motivarea în esență că apelantul pârât nu a demonstrat că sumele de aproximativ 2 miliarde lei au fost folosite în interesul societății, în vederea achiziționării unui bun iar conform art. 81 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 republicată, nici un asociat nu poate lua din fondurile societății mai mult decât s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul societății. Instanța de apel a mai reținut că apelantul pârât a încălcat prevederile art. 2 și art. 6 din Legea nr. 82/1991 nerespectând îndatoririle ce-i reveneau în calitate de administrator al SC V.N.

SRL privind organizarea și conducerea contabilității, prin neconsumarea documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea societății. Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, pârâtul B.S. a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin motivele de recurs formulate pârâtul arată că instanța de apel ar fi trebuit să suspende judecata cauzei până la soluționarea procesului penal, care apreciază că are o importanță hotărâtoare asupra pricinii, mai mult decât atât instanța trebuia să aibă în vedere principiul potrivit căruia „penalul ține în loc civilul”. Printr-un alt motiv, recurentul arată că atât la instanța de fond cât și la instanța de apel i s-au respins probe esențiale în apărare, ca expertiza în construcții și expertize de normare a muncii.

Recurentul arată că instanța de apel s-a bazat numai pe o expertiză contabilă, expertiză care nu poate lămuri pe deplin situația din teren. Între data cumpărării cramei și data excluderii din societate mai arată recurentul au fost făcute o serie de investiții, cheltuieli, s-au ridicat o serie de construcții cu banii societății, acestea putând fi dovedite numai pe baza unei expertize în construcții și de asemeni, dat fiind profilul societății s-au folosit foarte mulți zilieri la efectuarea curățeniei, la strângerea strugurilor, zilieri care au fost plătiți cu bani casch din banii societății. Recurentul mai arată că instanța a făcut o apreciere greșită a probelor, întrucât deși expertiza efectuată de către experta C.A.

este destul de ambiguă în ceea ce privește stabilirea sumelor care au fost luate din casieria societății și cele care au fost achitate pentru achiziționarea H.V., instanța s-a bazat exclusiv pe aceasta. Cu privire la probele și susținerile sale în apărare, recurentul arată că acestea au fost în mod greșit înlăturate. Astfel a arătat și dovedit cu acte că achiziționarea H.V. a fost făcută prin transformarea unei sume din valută, respectiv 30.000 dolari S.U.A., deci recurentul concluzionează că dacă ar fi luat bani din societate pentru această achiziție nu ar mai fi avut loc transformarea valutei în lei. Pentru motivele arătate recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare pentru a da posibilitatea efectuării unor probe (expertize) și apărări, ce nu pot fi efectuate în recurs.

În drept, recurentul și-a motivat recursul în temeiul pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. Recursul declarat de pârât nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și a actelor și lucrărilor dosarului, se constată că este legală, instanța corect a interpretat aceste înscrisuri, s-a pronunțat asupra tuturor probelor administrate, și corect a aplicat dispozițiile legale în materie. Analizând susținerea privitoare la respingerea cererii de suspendare a cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. (1) C. proc. civ., se constată că în mod legal instanța de apel a respins cererea formulată de pârât având în vedere că obiectul cauzei de față este doar excluderea asociatului B.S.

Referitor la celelalte critici formulate de recurent se reține că în mod corect s-a dispus excluderea asociatului-administrator din SC V.N. SRL, constatând că asociatul a încălcat prevederile art. 2 și art. 6 din Legea nr. 82/1991, privind organizarea și conducerea contabilității, prin neconsemnarea documentelor care au stat la baza înregistrărilor în contabilitatea societății. Astfel în mod corect, instanța de apel a reținut că excluderea asociatului-administrator din societatea comercială are natura juridică a unei sancțiuni pentru neexecutarea unor obligații asumate prin actele constitutive ale societății.

În consecință, legal instanțele au reținut că poate fi exclus din societate asociatul care comite fraudă în dauna societății prin acțiunea sau inacțiunea sa, motivat de calitatea de administrator în temeiul dispozițiilor art. 80 și art. 217 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990, privind societatea comercială, având în vedere că din probele administrate în cauză s-a dovedit că în perioada februarie 2001 – iunie 2003, recurentul pârât a fraudat SC V.N. SRL. Având în vedere considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul B.S., împotriva deciziei nr. 183/ A din 11 noiembrie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 decembrie 2005.