ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1992/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1992/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 24
februarie 1999, reclamanții D.I. și D.D., în contradictoriu cu SC R. SA Pașcani
și SN T.F. Călărași, Iași, au solicitat cu titlu de despăgubiri, următoarele
sume de bani: 22.000.000 lei pentru perioada 14 noiembrie 1997–28 februarie
1999, câte un milion lei lunar de la 1 martie 1999 pe toată durata vieții,
500.000 lei reprezentând taxa însoțitor pe aceeași perioadă pentru reclamant,
iar pentru reclamanta D.D.–800.000 lei despăgubiri pentru perioada 14 noiembrie
1997–28 februarie 1999 și câte 500.000 lei despăgubiri pe lună de la 1 martie
1999 pe toată perioada vieții.
În motivarea acțiunii reclamanții au
arătat că în data de 14 noiembrie 1997 în timp ce așteptau trenul personal, a
trecut un accelerat prin haltă, fără oprire, căruia i s-a desprins un sabot de
frână metalic și i-a lovit pe amândoi.
Ulterior, reclamanții au introdus în
cauză în calitate de pârâți RN C.F.R. Galați, Ministerul Transporturilor, SC S.
SA Hunedoara și SN T.F. București.
Prin sentința civilă nr. 918 din 8
noiembrie 2002 Tribunalul Iași a admis în parte acțiunea reclamanților în
contradictoriu cu SN T.F. Călători București, S.R.T.F.P.C. Galați pe care a
obligat-o să-i plătească reclamantului D.I. suma de 150.000.000 lei și
reclamantei D.D. 40.000.000 lei, cu titlu de daune morale, a admis cererea
formulată de SN T.F.C. București, de chemare în garanție a SC R. SA Pașcani și
au fost respinse celelalte capete de cerere formulate de reclamanți precum și
acțiunea acestora în contradictoriu cu SN T.F.P.C. Iași, Ministerul
Transporturilor, SC S. SA Călan și SC R. SA Pașcani.
Prin aceeași sentință pârâta SN TFR
București, SR T.F.P.C. Galați, a fost obligată să plătească reclamanților suma
de 2.500.000 lei onorariu avocat.
În motivare instanța a reținut că
reclamanții au înțeles să solicite angajarea răspunderii civile în temeiul
răspunderii delictuale, că S.N.C-F.R. Galați are calitatea de persoană
responsabilă civilmente deținând paza juridică ca proprietară a vagonului de la
care s-a desprins sabotul.
Pe cererea de chemare în garanție a
SC R. SA Pașcani, instanța a reținut că în baza expertizelor efectuare în
cauză, culpa desprinderii sabotului se datorează reviziei necorespunzătoare
efectuate de SC R. SA Pașcani.
Față de ceilalți pârâți s-a reținut
lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că aceștia nu au paza
juridică a bunului.
Față de pârâtul Ministerul
Transportului s-a reținut că nu poate fi suplinită răspunderea civilă
delictuală.
Prin decizia civilă nr. 45 din 17
iunie 2003 Curtea de Apel Iași a admis apelul SC R. SA Pașcani, a respins
cererea de chemare în garanție, a înlăturat dispoziția privind obligarea SC R. SA
Pașcani la plata sumei de 190.000.000 lei către S.N.T.F.C. București, a
menținut celelalte dispoziții ale instanței.
Prin aceeași decizie, instanța de
apel a respins și apelul reclamanților D.I. și D.D.
În motivarea deciziei instanța de
apel a reținut ca întemeiate criticile SC R. SA Pașcani privind greșita sa
obligare în calitate de chemată în garanție, la plata sumei de 190.000.000 lei
către C.F.R. Galați și ca nefondate criticile reclamanților privind acordarea
de daune materiale, periodice, daune morale și a indemnizației de însoțitor
precum și nereținerea calității procesuale pasive a pârâților.
Cu privire la apelul reclamanților
instanța a arătat că aceștia nu și-au dovedit pretențiile formulate, că deși
le-a fost încuviințată proba cu martori în apel, aceștia au renunțat la
administrarea ei, că pentru prestația periodică solicitată nu au făcut dovada
veniturilor de muncă anterioare accidentului iar pentru obligarea la plata unui
însoțitor, reclamanții nu au făcut dovada infirmității suferite în sensul
nedeplasării.
Referitor la apelul SC R. SA Pașcani
instanța de apel a arătat că instanța de fond nu a soluționat cererea de
chemare în garanție formulată de pârâta RA SNC.F.R. București și procedând în
baza art. 297 C. proc. civ. la soluționarea acestei cereri a apreciat că nu se
reține culpa SC R. SA Pașcani, ci a Reviziei de vagoane Galați care procedând
la schimbarea sabotului cu unul nou fără echiparea cu un etrier de asigurare a
pensii la lățimea corespunzătoare cum se impunea.
Împotriva decizie din apel a
declarat recurs pârâtul S.N.T.F.C. C.F.R.C. Galați criticând-o sub aspectul
lipsei de temei.
În susținere a arătat în esență că
se reține culpa SC R. SA Pașcani care a montat un etrierul necorespunzător ce a
dus la producerea accidentului că cererea de chemare în garanție a fost
soluționată de instanța de fond, că defecțiunea este un viciu ascuns, că
înlocuirea s-a făcut de către personalul Reviziei de Vagoane Galați în condiții
de inexistență a vizibilității, că era în derulare contractul nr. 5/1996 și că
s-a menționat greșit numele Regionalei C.F.R. Galați care aparține unei alte
societăți de cale ferată desprinsă din SN C.F.R.
Recursul este neîntemeiat.
Analizând actele și lucrările
dosarului se constată următoarele:
În concluziile raportului de
expertiză întocmit de expertul inginer D.D. s-a reținut că Revizia de Vagoane
Galați a procedat la schimbarea sabotului original echipat de SC R. SA Pașcani,
cu un altul, neechipându-l cu un etrier corespunzător, că aceasta nu a făcut
notificarea fabricii producătoare pentru remedierea defecțiunii în perioada de
garanție, că lucrarea efectuată de SC R. SA Pașcani a fost recepționată cu
procesul-verbal de recepție nr. 1303 din 25 septembrie, că au fost efectuate
probe pe ruta Pașcani-Bacău și retur, că lucrările au fost acceptate de
beneficiar și că a fost emis certificatul de calitate și garanție cu nr. 550
din 26 septembrie 1997.
Se mai reține că Revizia de Vagoane
Galați care a schimbat sabotul trebuia să rețină vagonul și să facă notificare
conform Instrucțiunii nr. 906/1983.
Referitor la greșita menționare a
părții față de care a fost obligată SC R. SA Pașcani (pag. 11 din decizia
instanței de apel, pag. 80 dosar nr. 1184/2003) aceasta este făcută cu ocazia
expunerii motivelor de apel, neregăsindu-se în motivarea deciziei și în
dispozitivul ei.
Față de cele precizate, hotărârea
instanței de apel este legală și recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca neîntemeiat recursul
declarat de pârâtul S.N.T.F.C. C.F.R.C. SA București, Regionala T.F.C. Galați,
împotriva deciziei civile nr. 45 din 17 iunie 2003 a Curții de Apel Iași, secția
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 15 martie 2005.