ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3004/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3004/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor penale de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 369 din 4
mai 2004 pronunțată în dosarul nr. 14964/2003 al Tribunalului Iași s-a dispus
condamnarea inculpatului B.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (4), raportat la art. 277 alin.
(2) C. pen., cu aplicarea art. 40 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice,
conform dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea prevăzută de art.
276 alin. (1) și (3), cu referire la art. 277 alin. (2) C. pen., reținându-se în
favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen.
În baza art. 86
1
C. pen.,
s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate pe o durată de 6
ani ce constituie termen de încercare conform art. 86
2
C. pen.
Pe durata termenului de încercare
inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere
prevăzută de art. 86
3
alin. (1) lit. a) – d) C. pen.:
- să se prezinte în ultima zi de
vineri a fiecărei luni la Poliția municipiului Botoșani, organ desemnat cu supravegherea
sa;
- să anunțe în prealabil orice
schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care
depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice
schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a
putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 86
3
alin.
(3) lit. e) C. pen., pe durata termenului de încercare stabilit, inculpatul a
fost obligat să nu conducă nici un vehicul.
În baza art. 83 alin. (3) C. pen.,
s-a menținut suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare
aplicată prin sentința penală nr. 403 din 30 decembrie 1999 a Judecătoriei
Huedin, definitivă prin decizia penală nr. 792 din 27 septembrie 2000 a Curții
de Apel Cluj.
S-a atras atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 86
4
C. pen.
În baza dispozițiilor art. 14, 346 C.
proc. pen., raportat la art. 998, 999, 1000 alin. (3) și 1003 C. civ.,
inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.
SRL cu sediul în Botoșani, județul Botoșani, să plătească despăgubiri:
- părții civile C.F.R. SA București
– Regionala C.F.R. Iași – suma de 1.285.543.176 lei;
- părții civile C.F.R. Călători SA –
Regionala T.F.C. suma de 92.392.109 lei.
S-a constatat că SC A.Ț.A. SA
București – Regionala C.F.R. Iași cu suma de 520.560.000 lei. S-au respins, ca
neîntemeiate, pretențiile formulate de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență
Sfânta Maria Iași.
În baza art. 191 C. proc. pen.,
inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de
3.000.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul B.V., în vârstă de 38
ani, este posesor al permisului de conducere auto seria B nr. 000510567,
valabil pentru categoriile de autovehicule: B, D, C + E și este angajat la SC T.
SRL Botoșani (unitate cu activitatea principală – transporturi terestre de
călători) pe postul de conducător auto – mecanic auto, conform contractului
individual de muncă nr. 5 din 24 martie 2003. La data de 1 mai 2003 a fost
trimis să efectueze o cursă de călători de la Botoșani la Iași, cu autobuzul
turistic marca Mercedes.
Potrivit foii de parcurs seria E nr.
271 din 1 mai 2003, inculpatul B.V. a plecat de la Botoșani, ca dublură, la
orele 13,15. Apoi s-a deplasat spre Botoșani fără călători, pe ruta Iași – Podu
Iloaie – Tg. Frumos. După ce a traversat comuna Lețcani, inculpatul B.V. nu s-a
asigurat la pasajul de cale ferată a drumului european 583 (DN 28) km. 56 + 80,
nu a observat semnalele luminoase ale semaforului trecerii de nivel și,
autocarul condus de el a fost izbit în plin de către locomotiva trenului de
persoane nr. 6484 (Ungureni – Iași) care se deplasa dinspre Stația C.F.R. Larga
Jijia spre Lețcani. În urma impactului autocarul condus de inculpat a fost
distrus aproape în întregime și proiectat în partea stângă a căii ferate (având
în vedere sensul de mers al trenului) locomotiva s-a răsturnat, iar primele
trei vagoane au deraiat.
Din probele administrate în cauză a
rezultat că accidentul în care au fost implicate trenul de persoane nr. 6484 și
autobuzul turistic condus de către inculpatul B.V. s-a produs din vina
exclusivă a acestuia.
Situația de fapt expusă este
dovedită cu depozițiile martorilor: B.P., B.P., L.M.A., R.C., B.F., S.L. și
recunoașterea inculpatului. Martorii B.P., mecanic și S.L., mecanic asistent,
ce conduceau locomotiva DA-915, care tracta trenul de persoane nr. 6484, au
declarat că au observat că autobuzul condus de către inculpatul B.V. se deplasa
cu viteză mare în apropierea trecerii de nivel și l-au avertizat cu semnale
sonore, după care au acționat frâna rapidă a locomotivei.
Sub aspectul laturii civile a
cauzei, instanța a constatat următoarele:
Prejudiciul cauzat de inculpat
părții civile C.F.R. Călători SA – R.T.F.C. (stabilit conform raportului de
expertiză) este de 92.392.109 lei; 10.936.558 lei pentru vagonul nr. 1957.101 –
2.996.950 lei pentru întârzierea în circulația trenurilor 6482 și 6485 și
80.458.601 lei pentru locomotiva DA-915 (din valoarea stabilită prin raportul
de expertiză de 120.458.501 s-a scăzut suma de 40 milioane lei reprezentând
valoarea motorului locomotivei recuperat și montat pe o altă locomotivă.
Prejudiciul cauzat părții civile C.F.R.
SA București – Regionala C.F.R. Iași este de 1.806.103.176 lei reprezentând
contravaloarea lucrărilor de restabilire a circulației pe linia Lețcani –
Dorohoi km. 1 + 1500 – 1 + 620, materiale, terasamente, refacții, cheltuieli de
transbordare, închirieri locomotive, distrugeri instalații semnalizare, costul
mijloacelor de intervenție necesare pentru restabilirea circulației și
ridicarea locomotivei și a vagoanelor deraiate.
Din această sumă, asiguratorul SC A.Ț.A.
SA cu care partea responsabilă civilmente avea încheiat contract de asigurare
obligatorie de răspundere civilă a achitat suma de 520.560.000 lei, rămânând o
diferență de prejudiciu de 1.285.543.176 lei de recuperat.
Având în vedere opțiunea exprimată
de părțile civile în sensul de a fi despăgubite de către inculpat în solidar cu
partea responsabilă civilmente SC T. SRL Botoșani (fapta fiind comisă de
inculpat în calitate de prepus, în exercitarea funcțiilor încredințate de
comitetul SC T. SRL Botoșani) dispozițiile art. 57 alin. (1) teza I – Legea nr.
136/1995, precum și împrejurarea că asiguratorul citat în cauză, în limitele convenției
părților, a despăgubit partea civilă C.F.R. cu suma de 520.560.000 lei, în baza
dispozițiilor art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 – art.
9, 1000 alin. (3), art. 1003 C. civ., inculpatul a fost obligat în solidar cu
partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile către cele două
părți civile, în cuantumul menționat anterior.
Instanța a respins pretențiile
civile formulate în cauză de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Sfânta
Maria Iași, având în vedere că această unitate spitalicească a acordat
îngrijiri medicale minorului M.D.C. care, prin reprezentant legal, a declarat
în faza de urmărire penală că nu înțelege să formuleze plângere prealabilă
împotriva inculpatului pentru infracțiunea de „vătămare corporală din culpă”,
prevăzută de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., motiv pentru care instanța nu a
fost sesizată și cu această infracțiune.
În termenul prevăzut de art. 363 C.
proc. pen., sentința a fost apelată de partea responsabilă civilmente SC T. SRL
Botoșani și de părțile civile C.F.R. SA București, sucursala Regională C.F.
Iași și Regionala T.F.C. Iași prin reprezentanții legali pentru motive de
nelegalitate și netemeinicie.
Partea responsabilă civilmente SC T.
SRL Botoșani susține în motivarea apelului să asiguratorul SC A.Ț.A. SA trebuia
să acorde despăgubiri în limita sumei de 800 milioane lei, conform legislației
în vigoare, la momentul producerii accidentului și că plătind doar suma de
520.560.000 lei societatea de asigurări nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i
reveneau, astfel încât instanța de apel urmează să oblige asiguratorul să
plătească și diferența până la plafonul maxim permis de lege, 800.000.000 lei.
Criticile părților civile C.F.R. SA,
sucursala Regionala C.F. Iași și Regionala T.F.C. Iași vizează modul de
soluționare a laturii civile a cauzei.
C.F.R. SA București, sucursala
Regională C.F. Iași a solicitat obligarea inculpatului la plata diferenței de
prejudiciu neacordată, în mod nejustificat de către prima instanță în sumă de
2.803.515.221 lei din paguba totală în valoare de 4.609.618.397 lei.
Regionala T.F.C. Iași solicită
obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata
diferenței de prejudicii neacordată în mod nejustificat în sumă de
2.196.292.671 lei, din paguba totală de 2.475.732.671 lei conform avizelor de
reparație a locomotivei și a vagoanelor implicate în accident.
Prin decizia penală nr. 307 din 15
septembrie 2005, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondate, apelurile
formulate, apelanții fiind obligați la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel, instanța
de apel a reținut că potrivit relațiilor furnizate de părțile civile Regionala T.F.C.
și Regionala C.F.R. Iași din cadrul C.F.R. SA București, rezultă că
distrugerile terasamentelor și liniei de cale ferată au fost evaluate la suma
de 4.608.432.026 lei, iar vagoanele și locomotiva au necesitat reparații în
valoare de 2.475.922.092 lei, însă raportul de expertiză tehnică de evaluare și
raportul suplimentar întocmite pe baza informațiilor furnizate, a constatărilor
de pe teren, făcute de organele C.F.R. și M.I. cu ocazia evenimentului de cale
ferată a prevederilor legislației în vigoare a devizelor legal întocmite, a
stabilit că valoarea totală a pagubelor produse celor două regionale este în
sumă de 1.900.222.216 lei.
S-a mai reținut că inculpatul
desfășura o activitate în interesul SC T. SRL Botoșani (unitate cu activitate
principală, transporturi terestre de călători) pe postul de conducător auto –
mecanic auto, conform contractului individual de muncă nr. 5 din 24 martie
La data de 1 mai 2003 a fost trimis să efectueze o cursă de călători de
la Botoșani la Iași, cu autobuzul turistic marca Mercedes și că la data
producerii accidentului, exista asigurarea obligatorie de răspundere civilă
pentru pagube produse terților, prin accidente de autovehicule în baza
contractului încheiat cu sucursala Iași a A.Ț.A. SA.
Având în vedere că valoarea totală a
prejudiciului a depășit limita maximă a despăgubirilor ce puteau fi acordate la
nivelul anului 2003 conform Ordinului nr. 9/2002, 800.000.000 lei indiferent de
numărul persoanelor păgubite din punct de vedere material, asiguratorul a
acordat despăgubiri conform art. 35 alin. (1), astfel: 520.560.000 lei (referat
de plată parțială nr. 1 și OP nr. 2002 și 2003 din 24 octombrie 2003) și
279.440.000 lei (referat de plată definitivă și OP nr. 2183 din 18 noiembrie
2003).
S-a reținut că având în vedere
limita de acoperire a răspunderii civile auto obligatorie de către Asiguratorul
R.C.A. diferența de prejudicii urmează a fi acoperită prin aplicarea normelor
de drept comun în materia răspunderii civile delictuale (art. 998 C. civ. și
următoarele), cum în mod corect a procedat instanța de fond.
Împotriva acestei decizii, au
formulat recurs părțile civile Regia T.F.C. Iași și C.F.R. SA, sucursala
Regională C.F.R. Iași.
Partea civilă R.T.F. Călători Iași a
criticat hotărârea sub aspectul soluționării a laturii civile în sensul
neobligării inculpatului în solidar cu SC T. SRL Botoșani și la diferența de
2.196.292.671 lei reprezentând diferența despăgubirilor neacordate până la
cuantumul total de 2.475.732.671 lei.
Partea civilă C.F.R. SA, sucursala
Regională C.F.R. Iași a solicitat obligarea inculpatului la suma de
4.608.432.026 lei cu dobânzile legale calculate de la data săvârșirii
accidentului, susținând că acesta fiind prejudiciul real cauzat ca urmare a
accidentului produs de inculpatul B.V.
Examinând cauza în raport de
motivele invocate cât și din oficiu se constată că acestea sunt nefondate.
Atât instanța de fond cât și
instanța de apel au soluționat corect latura civilă având în vedere raportul de
expertiză efectuat în cauză, despăgubirile fiind acordate în temeiul
dispozițiilor art. 14 și 376 alin. (1) C. proc. pen., cât și dispozițiilor
Codului civil astfel cum sunt reglementate prin articolele 998 – art. 999, 1000
alin. (3) și art. 1003 C. civ.
Astfel, potrivit raportului de
expertiză efectuat în cauză, prejudiciul cauzat de inculpat părții civile C.F.R.
Călători SA, Regionala T.F.C. este de 92.392.109 lei, iar prejudiciul cauzat
părții civile C.F.R. SA București – Regionala C.F.R. Iași este de 1.806.176
lei.
De precizat că prin sentință și apoi
prin decizie s-a reținut ce reprezintă aceste sume și de asemenea cu cât s-a
diminuat prejudiciul ca urmare a recuperărilor efectuate. Din prejudiciul total
cauzat părții civile C.F.R. SA București – Regionala C.F.R. Iași, asiguratorul
SC A.Ț.A. SA cu care partea responsabilă civilmente avea încheiat contract de
asigurare obligatorie de răspundere civilă a achitat suma de 520.560.000 lei,
rămânând o diferență de 1.285.543.176 lei de recuperat, sumă la care inculpatul
B.V. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T. SRL
Botoșani.
De menționat că la stabilirea
cuantumului prejudiciului cauzat părților civile instanțele au avut în vedere,
coroborat cu expertiza și suplimentul la raportul de expertiză, cât și
obiecțiunile formulate de părți.
În consecință, criticile sunt
nefondate, hotărârile date fiind legale și temeinice, motiv pentru care în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge ca
nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de părțile civile Regia T.F.T.C. Iași și C.F.R. SA, sucursala
Regională C.F.R. Iași împotriva deciziei penale nr. 307 din 15 septembrie 2005
a Curții de Apel Iași, privind pe inculpatul B.V.
Obligă recurentele părți civile să
plătească statului sumele de câte 150 lei cheltuieli judiciare.
Onorariul de avocat pentru apărarea
din oficiu a inculpatului B.V., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
11 mai 2006.