ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 23 din data de 28 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosar nr. x/2017, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen.

- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani, 2 luni și 20 zile închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Pe timpul și în condițiile prev. de art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din durata pedepsei principale perioada arestării preventive din intervalul 30 octombrie 2017 - 3 ianuarie 2018.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

A fost condamnat inculpatul B. la pedepsele de:

- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani, 2 luni și 20 zile închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. și art. 92 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani, 2 luni și 20 zile sub supraveghere, pe o durată de 3 ani, calculată de la data rămânerii definitive a prezentei.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe Serviciului de probațiune, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice Serviciului de probațiune schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de probațiune informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probațiune Vaslui sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să presteze 60 zile de muncă în folosul comunității, constând în activități edilitar-gospodărești în cadrul SC ... SRL Huși.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-au respins ca nefondate pretențiile civile formulate de partea civilă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

S-a respins cererea de desființare a unor înscrisuri.

A fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

Pe timpul și în condițiile prev. de art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică.

A fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. și art. 92 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani pe o durată de 2 ani, calculată de la data rămânerii definitive a prezentei.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Botoșani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe Serviciului de probațiune, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice Serviciului de probațiune schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de probațiune informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probațiune Botoșani sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să presteze 60 zile de muncă în folosul comunității, constând în activități edilitar-gospodărești în cadrul Muzeului de Etnografie Botoșani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Întrucât inculpații nu au optat pentru judecarea potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, instanța a procedat la readministrarea dovezilor.

S-a reținut că:

- fapta inculpatului A., care, în calitate de ofițer de poliție cu grad profesional de comisar și coordonator al turei de serviciu din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești, județul Botoșani, la data de 31 octombrie 2014, cu intenție, i-a determinat pe inculpații D. și C., agenți de poliție din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești, să-și încalce atribuțiile de serviciu, astfel cum erau prevăzute în legislația primară și să nu dispună măsurile legale care se impuneau, în sensul neconstatării infracțiunii flagrante comise de către numitul E., care fusese depistat conducând un vehicul pe drumurile publice din comuna Santa Mare (DN 24C) având permisul de conducere anulat, împrejurare în care acestuia din urmă nu i s-a mai întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) C. pen., întrunește, sub aspectul laturii obiective și a celei subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 (cu luarea în considerare și a observațiilor făcute prin încheierea din data de 22 iunie 2020, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de instigare la favorizarea făptuitorului, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen., în cea dintâi)

- faptele inculpaților D. și C., care, împreună, în calitate de agenți de poliție în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești, județul Botoșani, la data de 31 octombrie 2014, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza comunei Santa Mare, județul Botoșani, la instigarea inculpatului A., șeful turei de serviciu (care le-a transmis o dispoziție vădit ilegală, dar pe care ambii, în cunoștință de cauză, și-au însușit-o) cu intenție, și-au încălcat atribuțiile și nu au luat măsurile legale care se impuneau, astfel cum erau prevăzute în legislația primară, în sensul neconstatării infracțiunii flagrante comise de către numitul E., care fusese depistat conducând un vehicul pe drumurile publice din comuna Santa Mare (DN 24C) având permisul de conducere anulat, și l-au lăsat să-și continue deplasarea, fără a întocmi actele de constatare impuse de dispozițiile normative aplicabile, prejudiciind astfel interesele legale ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, ca unitate de poliție de care aparțineau, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru acesta din urmă, constând în evitarea atragerii răspunderii sale penale pentru fapta comisă întrunesc, fiecare, sub aspectul laturii obiective și a celei subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 (cu luarea în considerare și a observațiilor făcute prin încheierea din data de 22 iunie 2020, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele prev. de art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., în cea dintâi).

- fapta inculpatului B. (instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000), a arătat parchetul că ea constă în aceea că, la data de 31 octombrie 2014, la solicitarea primarului comunei Santa Mare, județul Botoșani, F., cu care se afla în relații de cointeresare, prin intermediul inculpatului A., având calitatea de ofițer de poliție, coordonator al turei de serviciu, cu intenție, i-a determinat pe inculpații D. și C., agenți de poliție din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Românești, să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu dispună măsurile legale care se impuneau, astfel cum erau prevăzute în legislația primară, în sensul neconstatării infracțiunii flagrante comise de către numitul E., care fusese depistat conducând un vehicul pe drumurile publice din comuna Santa Mare (DN 24C), având permisul de conducere anulat, prejudiciind astfel interesele legale ale Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, ca unitate de poliție de care aparțineau, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru acesta din urmă, respectiv evitarea atragerii răspunderii sale penale pentru fapta comisă.

Împotriva mai sus menționatei hotărâri au declarat apel Ministerul Public - DNA - Serviciul Teritorial Suceava, inculpații A., B., C. și D. și partea civilă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Prin Decizia penală nr. 994 din data de 3 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Ministerul Public - DNA - Serviciul Teritorial Suceava, de partea civilă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași și de inculpații A., B., C. și D., împotriva Sentinței penale nr. 23 din data de 28 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosar nr. x/2017.

A fost desființată, în parte, sentința penală și în rejudecare:

I. Relativ la inculpatul A.:

A fost înlăturată din sentința penală dispozițiile de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen., de aplicare a art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (1) C. pen., de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de aplicare a pedepselor accesorii și complementare.

S-a constatat că prin încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosar s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunile prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., cu trimitere la art. 66 alin. (2), (3) C. pen., a fost aplicată inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost contopită pedeapsa principală stabilită prin sentința penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre și s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, la care adaugă un spor de 2 luni și 20 zile închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca acesta să execute în total 2 (doi) ani și 20 (douăzeci) zile închisoare.

Pedeapsă principală de executat pentru inculpatul A.: 2 (doi) ani și 20 (douăzeci) zile închisoare, în regim privativ de libertate.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului, pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an, ce se va executa în condițiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (1) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., ce se va executa în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare stabilită pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu va fi executată sau considerată ca executată.

II. Relativ la inculpatul B.:

A fost înlăturate din sentința penală dispozițiile de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen., prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., de aplicare a art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (1) C. pen., de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de aplicare a pedepselor complementare.

A fost înlăturate din aceeași sentință aplicarea art. 91 alin. (1) C. pen., art. 92 C. pen., art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. și art. 93 alin. (3) C. pen.

S-a constatat că prin încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosar s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. din infracțiunile prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitate inculpatul B. pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., întrucât nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În temeiul art. 396 alin. (1), (5) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., a fost achitate inculpatul B. pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., întrucât nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite prin prezenta decizie și s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca acesta să execute în total 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.

Pedeapsă de executat pentru inculpatul B.: 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, în regim de suspendare sub supraveghere.

În temeiul art. 91 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pe o durată de 2 (doi) ani, reprezentând termen de supraveghere stabilit conform art. 92 C. pen., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probațiune Vaslui sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să presteze 60 zile de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei municipiului Huși sau în cadrul SC ... SRL Huși, județul Vaslui.

A fost înlăturată din sentință dispoziția prin care s-au respins, ca nefondate, pretențiile civile formulate de partea civilă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

În temeiul art. 398 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1357 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași și în consecință a fost obligat inculpatul B. la plata către partea civilă a sumei de 43.289 RON, reprezentând contravaloare compensație lunară pentru chirie încasată pentru perioada 20 martie 2013 - 30 iunie 2016.

A fost înlăturată din sentință dispoziția de respingere a cererii de desființare a unor înscrisuri.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., au fost desființate următoarele înscrisuri false (în original și copie, acestea din urmă în măsura în care se vor identifica):

- contractul de închiriere a locuinței încheiat între inculpatul B. și lucrătorul de poliție G. la data de 19 februarie 2013, înregistrat la Primăria comunei Românești sub nr. x din 19 februarie 2013 și la Administrația Finanțelor Publice Botoșani sub nr. x din data de 20 februarie 2013;

- actul adițional la Contractul de închiriere nr. x din 20 februarie 2013 din data de 15 iunie 2016, încheiat între inculpatul B. și lucrătorul de poliție G.;

- contractul de comodat încheiat sub semnătură privată, la data de 15 februarie 2013, între proprietar-comodant H. și comodatar G. .

III. Relativ la inculpatul C.:

A fost înlăturată din sentința penală dispozițiile de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de aplicare a pedepselor accesorii și complementare.

S-a constatat că prin încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosar s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. din infracțiunile prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de art. 269 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen.

Pedeapsă de executat pentru inculpatul C.: 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, în regim de suspendare sub supraveghere.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., cu trimitere la art. 66 alin. (2), (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului C., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului C., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Botoșani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă:

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus condamnatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei orașului Ștefănești sau în cadrul Primăriei comunei Durnești, ambele din județul Botoșani, pe o perioadă de 60 de zile.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 91 alin. (4) C. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. referitoare la revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse acestuia, precum și în caz de comitere a unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa complementară aplicată în cauză în condițiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

IV. Relativ la inculpatul D.:

A fost înlăturată din sentința penală dispozițiile de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, de aplicare a pedepselor complementare și de aplicare a art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. și art. 93 alin. (3) C. pen.

S-a constatat că prin încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosar s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D. din infracțiunile prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de art. 269 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 alin. (1) C. pen.

Pedeapsă de executat pentru inculpatul D.: 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, în regim de suspendare sub supraveghere.

În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., cu trimitere la art. 66 alin. (2), (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului D., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului D., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, dispusă de instanța fondului, vizează cuantumul pedepsei stabilit prin prezenta decizie.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus condamnatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. coroborat cu art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei municipiului Botoșani sau în cadrul Muzeului de Etnografie Botoșani, județul Botoșani, pe o perioadă de 60 de zile.

S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa complementară aplicată în cauză în condițiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare din primă instanță, avansate de stat relativ la inculpatul B. (cu trimitere la infracțiunile pentru care s-a dispus achitarea sa) au rămas în sarcina acestuia.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva Deciziei penale nr. 994 din data de 3 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, la data de 3 decembrie 2020, a declarat recurs în casație inculpatul A., prin apărător ales, avocat I..

În motivarea scrisă a cerii sale inculpatul A., prin apărător ales, avocat I., a invocat ca temei de drept cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

a)Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma instigării, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., inculpatul, prin apărător, a arătat că nu există în speță consecința la care se referă art. 297 alin. (1) C. pen.

Fapta reținută în sarcina inculpatului A. și a celorlalți coinculpați, a arătat apărarea, nu a avut ca urmare o vătămare a drepturilor sau a intereselor legitime ale Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră. "Prejudicierea intereselor legale ale Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Iași" - în exprimarea Parchetului DNA, îmbrățișată și de instanța de apel a Curții de Apel Suceava, este doar afirmată, doar clamată ca existând în speță, fără a se indica vreo probă pe care se sprijină această afirmare.

Se arată că în viziunea instanței de apel, însă, existența acestei consecințe apare ca fiind sinonimă cu fapta însăși, identificându-se cu aceasta, decurgând implicit din existența ei. Practic, pe calea acestui raționament, rezultatul faptei, urmarea imediată, apare ca fiind absorbit integral, confundându-se cu actul de conduită interzis de lege (elementul material).

Or, susține apărarea, asemenea abordare este corectă numai în cazul infracțiunilor de pericol, pentru care nu s-a prevăzut explicit vreo condiție privitoare la rezultat, și nu în cazul infracțiunilor de rezultat, cum este infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care producerea vătămării este o condiție cerută pentru existența infracțiunii.

Afirmând ca existentă consecința vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane juridice, respectiv prejudicierea intereselor legale ale Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Iași, fără a fi necesară dovedirea ei pe bază de probe, instanța de apel a făcut o aplicare nelegală a prevederii art. 297 alin. (1) C. pen.

În concluzie, avocatul a arătat că fapta pentru care inculpatul A. a fost condamnat, nu a provocat nici consecința la care se referă art. 297 alin. (1) C. pen. și nici nu a procurat un folos necuvenit numitului E., încât nu corespunde nici unei fapte de favorizare a făptuitorului.

Prin, urmare, arătă apărarea, respectiva faptă nu este prevăzută de legea penală, concluzie care se impune atât în raport cu infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cat și în raport cu infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., dacă se menține încadrarea juridică stabilită de instanța de apel, dar și în raport de infracțiunea de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., dacă se va proceda la schimbarea respectivei încadrări juridice.

b) Referitor la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., apărătorul a arătat că fapta de care a fost acuzat inculpatul A. corespunde primei modalități de săvârșire a infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cea de falsificare "prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului".

Practic, acesta a fost acuzat că, în loc să fi consemnat că agenții au avut de constatat o prezumtivă infracțiune în sarcina numitului E., a consemnat, necorespunzător adevărului, că agenții nu au avut de constatat respectiva faptă, prezumtivă infracțiune. A fost acuzat inculpatul A., deci, de săvârșirea unei infracțiuni comisive, cum este în toate cazurile infracțiunea de fals intelectual, săvârșită printr-o acțiune de consemnare a unui fapt negativ, necorespunzător adevărului, deci prin comisiune.

În realitate, inculpatul A. nu a atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului în documentul de natură cumulativă pe care 1-a întocmit în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În lipsa condiției impusă de norma de incriminare, de a fi atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, argumentată în precedent, s-ar impune concluzia că fapta concretă care i se impută inculpatului A. nu este prevăzută de legea penală.

Totodată, aceeași concluzie se impune și pentru că înscrisul pretins falsificat nu este un "înscris oficial", în înțelesul legii penale, această condiție de existență a infracțiunii, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., nefiind îndeplinită în cauză.

S-a solicitat admiterea recursului în casație, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare să se dispună achitarea inculpatului A., pentru fiecare faptă ce i s-a reținut în sarcină în actul de sesizare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, fapta nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 441 alin. (1) C. proc. pen., s-a solicitat suspendarea executării hotărârii de condamnare.

Prin Încheierea de ședință din data de 10 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 994 din data de 3 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2017.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casație la Completul 8 în compunere de 3 judecători și s-a fixat termen de judecată, în ședință publică, la data de 24 martie 2021, cu citarea părților.

A fost respinsă cererea formulată de recurentul inculpat A. privind suspendarea executării hotărârii.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24 martie 2021, concluziile părților fiind consemnate în partea introductivă a prezentei, nemaifiind reluate.

Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 994 din data de 03 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În calea de atac a recursului în casație formulat, inculpatul A. invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., a solicitat admiterea recursului în casație, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare să se dispună achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, fapta nu este prevăzută de legea penală.

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Drept urmare, sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care lipsesc anumite elementele constitutive ale infracțiunii, altele decât cele referitoare la "vinovăția prevăzută de lege".

În concordanță cu aceste dispoziții, acest caz de casare nu poate fi invocat, însă, pentru a obține o reevaluare a materialului probator sau pentru stabilirea unei alte situații de fapt.

Prin urmare, instanța de casație analizează doar dacă situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de apel, corespunde infracțiunii pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare.

Criticile condamnatului A., în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma instigării, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, vizează împrejurarea că raportat la situația de fapt reținută în cauză de instanța de control judiciar nu s-ar fi produs urmarea imediată specifică infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv vătămarea intereselor legale ale Inspectoratului Teritorial de Poliție de Frontieră Iași (cu referire la art. 297 C. pen.) și că nu s-ar fi procurat un folos necuvenit numitului E. (cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000).

În ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 C. pen., criticile condamnatului A. vizează în esență că fapta pentru care a fost condamnat nu există, în sensul că nota raport privind executarea Planului de acțiune al turei de serviciu nr. 2 din 31 octombrie 2014 conține date care ar corespunde realității în opinia sa.

Potrivit art. 438 alin. (2) C. proc. pen., cazurile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

Analizând decizia recurată, Înalta Curte constată că aceste critici au fost invocate și în fața instanței de apel, iar prin decizia pronunțată Curtea de Apel Suceava a respins aceste critici, fiind amplu analizate.

Înalta Curte constată că indicarea de către inculpatul A. a cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. este pur formală, inculpatul invocând în realitate, greșita interpretare a materialului probator de către instanța de fond și de apel și solicitând tocmai reevaluarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție în calea extraordinară a recursului în casație.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că sintagma "nu este prevăzută de legea penală" privește situațiile în care condamnarea se bazează pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevăzute de lege, respectiv nu au făcut niciodată obiectul incriminării sau a operat dezincriminarea.

Înalta Curte reamintește că recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor, a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

În aceste condiții, solicitarea apărătorilor de extindere a efectelor recursului în casație și cu privire inculpații C. și D. nu poate fi primită, întrucât Înalta Curte putea examina cauza și cu privire la aceștia potrivit art. 443 C. proc. pen., numai în situația în care ar fi admis recursul inculpatului A..

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 994 din data de 3 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2017.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 272 alin. (6) C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați B., C. și D. în cuantum de câte 627 RON, precum onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat A., în cuantum de157 RON vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 994 din data de 3 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați B., C. și D. în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat A., în cuantum de157 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 martie 2021.

Procesat de GGC - LM