ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursurilor în casație formulate de inculpații A. și B., precum și asupra cererii de intervenție formulată de expert C., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 88 din data de 15 mai 2017 pronunțată de Tribunalul Botoșani, s-au dispus, printre alte dispoziții:

- infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare în anul 2011) raportat la art. 248 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969 și art. 5 C. pen., prin schimbarea calificării juridice a infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (actual modificată) raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an.

- infracțiunea prev. de art. 2531 C. pen. 1969 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C. pen. 1969 și art. 5 C. pen., prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 301 C. pen., la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare și 10 (zece) ani interzicerea dreptului de ocupa o funcție publică prev. de art. 64 lit. c) C. pen. 1969.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an, cât și interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. 1969 pe o durată de 10 ani, ca pedepse complementare.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a, b și c C. pen. 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, art. 82 și art. 71 alin. (5) C. pen. 1969, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei principale și a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. 1969.

- infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, în vigoare în anul 2011, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. 1969 și art. 5 C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969, pe o perioadă de 1 an, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată în prezent, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 306 C. pen. și prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.

- infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969, art. 5 C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, modificată.

- infracțiunea prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969, art. 5 C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002, modificată.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 35 alin. (2) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an, ca pedepse complementare.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 861 C. pen. 1969 și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale, cât și a celor accesorii, aplicate inculpatului, pe o perioadă de 4 ani, conform art. 862 C. pen. 1969.

A fost încredințată supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune Botoșani.

În temeiul art. 863 C. pen. 1969 pe durata termenelor de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Botoșani;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. 1969 privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

A fost admisă, în parte, acțiunea civilă a cauzei și, în consecință, inculpații D. și B. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. SRL Botoșani au fost obligați să plătească părții civile Municipiul Botoșani - prin primar sumele de 2.241.620,91 RON și 5.463,36 RON, cu titlu de daune, plus dobânzile calculate conform art. 42 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, de la data achitării sumelor de către partea civilă și până la restituirea efectivă a acestora.

A fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă îndreptată împotriva inculpatului A., cât și a societăților comerciale SC F. SRL Suceava; SC G. SRL Suceava; SC H. SRL Botoșani; SC I. SRL Botoșani - prin administrator judiciar J. S.P.R.L.; SC K. SRL Botoșani; SC L. SRL Curtești; SC M. SRL Botoșani.

Au fost menținute, în parte, măsurile asigurătorii luate în cauză prin Ordonanța din 2 noiembrie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, printre alții, față de inculpatul B.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii dispuse prin aceeași ordonanță privind pe inculpatul A.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, sub aspectul împrejurărilor faptice de interes pentru prezenta cauză ce are ca obiect recurs în casație că, prin Rechizitoriul nr. x/2013 din 21 decembrie 2015 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpaților:

- infracțiunii de conflict de interese, prevăzute de art. 301 C. pen., constând în aceea că a participat la luarea deciziei, în perioada noiembrie - decembrie 2011, în calitate de viceprimar al Municipiului Botoșani și președinte al comisiei de evaluare a ofertelor, de acordare a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. 23289 din 2 decembrie 2011, în valoare de 1.849.230,40 RON fără TVA, societății SC E. SRL Șcheia, cunoscând că societatea a fost înființată de fratele său, iar lucrările urmau a fi subcontractate și societăților deținute de el și fratele său, inculpatul B.;

- participației impropriii la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în fapta de a întocmi oferta în numele SC E. SRL Șcheia, înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă, reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnate ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai SC E. SRL Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a SC E. SRL Șcheia, a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. 23289 din 2 decembrie 2011 cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul SC E. SRL Șcheia, suma de 903.879,40 RON alocată din bugetul UE, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situația de fapt reală;

- participației improprii la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 306 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. constând în fapta de a întocmi oferta în numele SC E. SRL Șcheia, înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnați ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai SC E. SRL Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a SC E. SRL Șcheia, a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. 23289 din 2 decembrie 2011 cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul SC E. SRL Șcheia, suma de 1.247.353,57 RON alocată din bugetul național contractului menționat, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situația de fapt reală;

- infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în fapta de a întocmi oferta în numele SC E. SRL Șcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnați ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai SC E. SRL Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a SC E. SRL Șcheia a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. 23289 din 2 decembrie 2011 cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul SC E. SRL Șcheia, suma de 90.387,94 RON din bugetul local, fără ca beneficiarul lucrărilor, Primăria municipiului Botoșani, să cunoască situația de fapt reală.

S-a precizat că, în procedura camerei preliminare, au fost solicitate relații de la ministerele implicate în cauză, ca organe finanțatoare, respectiv Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Ministerul Fondurilor Europene, care au arătat în răspunsurile acestora depuse la dosar că nu se consideră prejudiciate în cauză.

Persoana vătămată Municipiul Botoșani - prin primar, așa cum a arătat și în timpul urmăririi penale, în filele x și următoarele d.u.p., s-a constituit parte civilă în cauză conform cererii depuse la fila x și următoarele din dosarul camerei preliminare, solicitând să fie despăgubită cu trei categorii de sume arătate la punctele a - c, între care:

a) suma de 2.241.620,91 RON - reprezentând plăți efectuate către partea responsabilă civilmente SC E. SRL Șcheia, județul Suceava.

Instanța a arătat că această sumă este defalcată în rechizitoriu la dispozițiile privind trimiterea în judecată, așa cum s-a arătat în constituirea de parte civilă din timpul urmăririi penale, cât și în fața instanței, după cum urmează: 903.879.40 RON din bugetul Uniunii Europene; 1.247.353,57 RON din bugetul național și 90.387,40 RON din bugetul local al Municipiului Botoșani.

b) suma de 16.165.397,35 RON aferentă unei cereri separate de finanțare înregistrată la nr. 24137/2014, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor eferente corecțiilor financiare, aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, solicitată potrivit O.U.G nr. 15/2013, ce a fost respinsă de autoritatea de management care a asigurat finanțarea datorită suspiciunilor de fraudă din prezenta cauză, suma avându-și însă izvorul într-un alt contract încheiat de către Municipiul Botoșani în cadrul proiectului cadru, decât contractul din prezenta cauză încheiat între Municipiul Botoșani și SC E. SRL Suceava, adică Contractul de servicii nr. x din 19 mai 2011 "Implementare proiect reabilitare rețele de termoficare" încheiat între același Municipiul Botoșani și SC N. SRL Botoșani, așa cum rezultă din documentația depusă în Vol. II al dosarului de cameră preliminară filele x.

c) suma de 5.463,35 RON reprezentând dobânzi datorate de partea civilă pentru neachitarea debitului stabilit printr-o Notă de constatare a neregulilor cu nr. x din 9 iunie 2015.

În ceea ce privește situația de fapt, tribunalul a reținut că primul moment îl constituie hotărârea părții civile, Municipiul Botoșani, de a implementa în cadrul municipiului Proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Botoșani pentru perioada 2009 - 2028, în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu - POS Mediu 2007 - 2013, Axa prioritară 3 - "Reducerea".

În acest sens, s-a arătat că Municipiul Botoșani a încheiat Contractul de finanțare nr. x din 24 februarie 2011 cu Ministerul Mediului și Pădurilor pentru o perioadă de 34 de luni, ce a fost modificat ulterior prin mai multe acte adiționale.

S-a reținut că, pentru derularea finanțării de mai sus, Municipiul Botoșani, în calitate de beneficiar, a încheiat șase contracte de achiziție publică pentru realizarea obiectivelor propuse, trei contracte pentru servicii și trei pentru execuție, astfel:

Prima instanță a precizat că, în cauză, este vorba despre modul cum a fost pus în executare contractul arătat la punctul 2 de mai sus, privind asistența tehnică pentru supervizarea lucrărilor, în legătură cu care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, aducându-se în discuție de către partea civilă și executarea contractului arătat la punctul 5 de mai sus, în legătură cu care, de asemenea, persoana vătămată s-a constituit parte civilă, contract încheiat cu o altă societate decât societatea din prezenta cauză SC E. SRL, adică cu o asociere formată din mai multe societăți.

Al doilea moment, a reținut prima instanță, îl constituie declanșarea procedurii de achiziție publică în vederea implementării proiectului de mai sus privind supervizarea lucrărilor și organizarea acestor proceduri, în condițiile în care la vreme declanșării acestor procedurii, în anul 2011, Municipiul Botoșani era condus de primarul Y. și viceprimarul A., acesta din urmă fiind unul dintre inculpații din prezenta cauză.

În cadrul acestor proceduri, Municipiul Botoșani a publicat la data de 22 septembrie 2011, în calitate de autoritate contractantă, anunțul de participare cu numărul x, procedura de licitație fiind de tip deschis, pentru atribuirea contractului de servicii, "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" cu o valoare estimată de 2.190.023 RON fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut.

Prin Dispoziția primarului nr. 3262 din 14 septembrie 2011 a fost investită Comisia de evaluare a ofertelor formată din: inculpatul A., în calitate de președinte și martorii Z., AA., BB., CC. și alții, în calitate de membrii, termenul limită de depunere a ofertelor fiind stabilit 3 noiembrie 2011.

Tribunalul a menționat că, al treilea moment al situației de fapt îl constituie momentul în cadrul căruia inculpatul B., fratele inculpatului A., împreună cu inculpatul D. și cu ajutorul inculpatului DD. și al martorei EE., în scopul participării la licitația condusă de inculpatul A., iau hotărârea de înființare și chiar înființează societatea comercială E. SRL, pentru ca această societate să participe la procedura de achiziție publică organizată de Municipiul Botoșani și să câștige această licitație prin acordarea prețului cel mai scăzut, lucru care s-a și întâmplat la finalul procedurii de achiziție când societatea a câștigat licitația la un preț foarte mic.

Prima instanță a mai reținut că, al patrulea moment îl constituie întocmirea actelor necesare pentru participarea la licitația publică, când inculpatul B. întocmește în fals oferta de participare ce trebuia depusă la Comisia de evaluare a ofertelor, semnând în fals oferta și cele trei formulare necesare documentației, documentație care a fost depusă prin intermediul inculpatului D., cu toate că acesta nu o întocmise și nu acesta o semnase, lucruri făcute fără nici o calitate de inculpatul B., după cum fără nicio calitate a semnat și celelalte acte ce s-au întocmit în cauză, pe tot parcursul derulării contractului de supervizare a lucrării.

În acest sens, în cadrul ofertei semnate în fals s-au depus între altele și trei acte, de asemenea, semnate în fals, obligatorii în cadrul documentației conform caietului de sarcini, respectiv cele trei formulare cu nr. 17, 18 și 23, fiecare dintre aceste formulare reflectând o anumită situație a societății participante la licitație.

Al cincilea moment, a menționat instanța de fond, îl constituie obținerea sprijinului financiar al societății comerciale FF. SRL Șcheia județul Suceava, ca terț susținător la depunerea ofertei financiare și tehnice, demersuri efectuate de inculpatul B., susținere absolut necesară în cadrul documentației depuse pentru achiziția publică.

Tribunalul a reținut că, al șaselea moment, pe linia întocmirii documentației de achiziție publică, îl constituie obținerea certificării ISO de către societatea SC E. SRL prin intermediul societății GG. SRL Suceava, documentație întocmită de inculpații HH. și II., care conține, în cadrul procedurii de audit, date false întrucât inculpatul HH. a fost cel care a întocmit în acest mod documentația în conivență cu inculpatul B. și cu martorii JJ. și EE.

Instanța de fond a arătat că urmează momentul al șaptelea, ulterior câștigării licitației, când s-a procedat la încheierea contractului de servicii dintre Municipiul Botoșani și E. SRL Șcheia; când această din urmă societate a subcontractat toate lucrările din cadrul acestui contract unui număr de 10 societăți comerciale, cu toate că era interzis acest lucru prin clauzele contractului, atribuindu-se, astfel, lucrări din cadrul proiectului următoarelor societăți comerciale: SC KK. SRL Botoșani - prin administrator judiciar LL.; SC KK. SRL Botoșani; SCM. SRL Botoșani; SC MM. SRL Botoșani; SC K. SRL Botoșani; SC F. SRL Suceava; SC H. SRL Botoșani; SC G. SRL Suceava; SC I. SRL Botoșani - prin administrator judiciar J.; SCL. SRL Curtești, județul Botoșani.

Tribunalul a reținut că toate aceste contracte nu au fost semnate de inculpatul D., cum am fi fost firesc, întrucât el era administratorul societății SC E. SRL ci au fost semnate de alte persoane care nu au fost determinate exact în cauză, inculpatul B. nerecunoscând că a semnat toate aceste contracte, ci numai contractul încheiat cu SC K. SRL Botoșani.

S-a arătat că acest moment este marcat și de numirea în cauză a experților specialiști care trebuiau să ducă la bun sfârși întregul proiect, adică a unui număr de 17 experți.

Prima instanță a reținut momentul al optulea, care cuprinde în sine derularea proiectului cu consecința achitării în cadrul contractului de servicii a sumei de 2.241.620,91 RON, în cadrul a nouă aplicații de plată întocmite fără nici o calitate de inculpatul B.

După încasarea banilor, s-a reținut un al nouălea moment al situației de fapt, când parte din bani sunt spălați prin societățile comerciale KK. SRL Botoșani, KK. SRL Botoșani și MM. SRL Botoșani, înființate de inculpații B. și DD.

Momentul zece al cauzei s-a arătat că îl constituie cel în care proiectul a fost finalizat și recepționat, cu consecințe deosebit de pozitive din punct de vedere al eficienței, al protecției mediului, cu efecte deosebite în favoarea locuitorilor din Municipiul Botoșani.

În legătură cu infracțiunea de conflict de interese, prev. de art. 2531 C. pen. 1969 și art. 301 noul C. pen., prima instanță a notat că instanța de contencios constituțional a pronunțat două decizii succesive, Deciziile nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și nr. 603 din 6 octombrie 2015, pe care le-a analizat în cuprinsul sentinței.

În continuare, tribunalul reținut că inculpatul A. nu și-a apropiat pentru sine nici un folos, de nicio natură, ci a făcut acest lucru pentru altul, adică pentru fratele său, B. și SC E. SRL Șcheia, județul Suceava, cu care a fost în conivență.

În aceeași ordine de idei, tribunalul a mai arătat că "nu este dat un prejudiciu în sarcina inculpatului A. strict în legătură cu infracțiunile săvârșite (n.n. abuz în serviciu și conflict de interese) și cu toate pretențiile civile formulate în cauză de Municipiul Botoșani, cu excepția daunelor de 16.165.397,35 RON care nu poate fi discutată în prezenta cauză, întrucât partea civilă, poate formula în legătură cu această sumă o acțiune civilă separată".

Pe de altă parte, a precizat prima instanță, "chiar contractul încheiat între Municipiul Botoșani și SC E. SRL statuează că această societate este răspunzătoare de toate prejudiciile pe care le va putea crea derularea contractului conform art. 9 și 10 din contract, privitor inclusiv la conflictul de interese".

Analizând legea penală mai favorabilă și încadrarea juridică dată faptelor de care a fost acuzat inculpatul B., tribunalul a evocat decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016 care statuează cu titlu obligatoriu faptul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) și (2) și art. 306 din C. pen., fapta de a folosi, în cadrul autorității contractante, printr-o acțiune a autorului, documente ori declarații inexacte, ce a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și de fonduri din bugetul național întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Cu referire la infracțiunea prev. de art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 (în forma existentă la data săvârșirii infracțiunilor), instanța a reținut că această infracțiune vizează prin obiectul juridic special, relațiile sociale privind interesele financiare al Uniunii Europene, iar prin obiectul material documentele ori declarațiile false, inexacte sau incomplete care sunt folosite pentru obținerea pe nedrept, din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de Uniunea Europeană în numele Comunităților Europene, cât și buna credință care trebuie să guverneze aceste relații.

Având în vedere că inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată în prezent, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 306 C. pen. și prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, în vigoare în anul 2011.

Soluționând latura civilă, prima instanță a reținut că Municipiul Botoșani s-a constituit parte civilă, printre altele, pentru suma de 2.241.620,91 RON, reprezentând plăți efectuate către SC E. SRL Șcheia în baza contractului de servicii din prezenta cauză cu nr. 23289 din 2 decembrie 2011, din care 903.879,40 RON din fonduri UE; 1.247.353,57 RON de la bugetul de stat; 90.387,94 RON din bugetul local (fila x și următoarele d.u.p), precum și pentru suma de 5.463,35 RON, achitată de partea civilă cu O.P. nr. x din 10 februarie 2016, reprezentând dobânzi datorate de Municipiul Botoșani pentru neachitarea debitului de 2.241.620,91 RON din Nota de constatare a neregulilor cu nr. x din 9 iunie 2015.

S-a reținut că nu s-a dovedit faptul că inculpatul A. a provocat în mod direct vreo pagubă părții civile Municipiul Botoșani, ci că a cauzat doar o vătămare a intereselor legitime ale acestei părți civile, care a fost pusă în situația de a atribui în mod nelegal prin licitație publică, contractul de finanțare din cauză către SC E. SRL, câtă vreme această societatea nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, iar în numele și pentru aceasta a acționat o persoană interpusă, reprezentant nelegal al societății, adică inculpatul B.

Ca atare, s-a considerat că sunt întemeiate pretențiile părții civile pentru sumele de 2.241.620,91 RON și respectiv 5.463,36 RON, în ceea ce-i privește pe inculpații D. și B., în solidar cu SC E. SRL Botoșani (n.n. din care în parte și cu inculpatul DD. și SC MM. SRL Botoșani, cât și cu SC KK. SRL și KK. SRL implicați într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, în comiterea infracțiunilor de spălare a banilor).

Pentru aceleași pretenții, s-a reținut că acțiunea îndreptată împotriva inculpatului A. este neîntemeiată întrucât acesta nu a creat pentru sine și nu și-a apropiat pentru sine nici un fel de prejudiciu, el nefăcând decât să perturbe grav procedurile de achiziții publice și să le afecteze în timpul derulării acestora.

Prin Decizia penală nr. 245 din 5 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus, printre altele, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava și inculpații A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 88 din data de 15 mai 2017 a Tribunalului Botoșani.

S-a desființat, în parte, sentința apelată și, în rejudecare:

În baza art. 2481 raportat la art. 248 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (2) C. pen. 1969, art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

S-a înlăturat dispoziția de aplicare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, a pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică prev. de art. 64 lit. c) C. pen. 1969 pentru o durată de 10 ani.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 35 alin. (2) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an, ca pedepse complementare.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, art. 82 și art. 71 alin. (5) C. pen. 1969, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. 1969.

S-a înlăturat dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate de instanța de fond.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. 1969, raportat la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 alin. (2) C. pen. 1969 și art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969, pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. 1969, art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 35 alin. (2) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare ca pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969 pe o durată de 1 (un) an, ca pedepse complementare.

S-a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. 1969, ca pedepse accesorii.

Au fost obligați inculpații D. și B. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. SRL Botoșani să plătească părții civile Municipiul Botoșani - prin primar suma de 1.061.640,28 RON, cu titlu de daune, plus dobânzile calculate conform art. 42 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, de la data achitării sumelor de către partea civilă și până la restituirea efectivă a acestora din care:

- suma de 490.136,32 RON în solidar și cu inculpatul DD. și cu SC KK. SRL Botoșani - prin administrator judiciar LL.,

- suma de 359.559,20 RON în solidar și cu inculpatul DD. și SC KK. SRL Botoșani;

- suma de 170.000 RON în solidar și cu SC MM. SRL Botoșani.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt în contradicție cu decizia.

Pentru a pronunța această soluție, din perspectiva considerentelor care interesează prezentele recursuri în casație, instanța de apel a considerat că prima instanță a reținut corect, în esență, situația de fapt, analizând minuțios și complet probatoriul administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești.

În urma probatoriului administrat în calea ordinară de atac, Curtea de Apel Suceava a reținut că, în derularea Programului Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) s-a încheiat contractul de finanțare nr. x care a fost semnat în data de 24 februarie 2011 între Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, și Municipiul Botoșani, în calitate de Beneficiar, în baza Ordinului de finanțare nr. x din 18 februarie 2011 al Ministrului Mediului și Pădurilor, având ca scop restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană.

Contractul de finanțare prevedea inițial un termen de 34 luni de la semnarea acestuia, pentru finalizarea proiectului, respectiv până la data de 31 decembrie 2013, iar valoarea totală pentru care a fost semnat Contractul de finanțare a fost de 155.730.583 RON, fără TVA, din care 147.944.054 RON, fără TVA, reprezenta finanțare nerambursabilă, iar 7.786.529 RON, fără TVA, contribuția beneficiarului.

S-a mai reținut că, în executarea acestui contract, la data de 2 decembrie 2011 a fost încheiat contractul de servicii nr. x "Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor - sursă și rețele" între mun. Botoșani - Achizitor, reprezentat prin primar Y. și prin directorul economic NN. și SC E. SRL Șcheia- Prestator, în valoare de 1.849.230,40 RON fără TVA.

S-a precizat că, prin Decizia 4/2016 a ÎCCJ (recurs în interesul legii), s-a arătat că, din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri europene, rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune, iar ceea ce urmărește autorul este ca, prin folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, să obțină pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor și, în consecință, obiectul juridic special al infracțiunii de obținere pe nedrept de fonduri europene îl constituie ocrotirea relațiilor sociale privitoare la corecta accesare a fondurilor comunitare.

Raportând aceste principii la speța de față, Curtea a reținut că UAT Botoșani este instituția care, în baza contractului nr. x din data de 24 februarie 2011, a gestionat în concret fondurile europene, împrejurare cunoscută de toți inculpații din prezenta cauză. În consecință, bugetul contractului a fost un buget administrat în numele Uniunii Europene, inițial de Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu și, apoi, de UAT Botoșani, în cadrul unor raporturi de tip piramidal. Astfel, s-a considerat că, statul roman prin autoritățile competente răspunde față de Uniunea Europeană pentru modul în care gestionează banii proveniți din bugetul UE, la fel cum UAT Botoșani răspunde față de autoritatea competentă la nivel central pentru corecta utilizare a fondurilor primite. La fel cum statul român suportă din bugetul propriu cheltuielile efectuate cu nerespectarea condițiilor de finanțare agreate, instanța de apel a reținut că, la fel, și UAT Botoșani a fost nevoită să suporte din bugetul propriu sumele de bani corespunzătoare corecțiilor aplicate de autoritatea centrală, ca urmare a nerespectării condițiilor de acordare a finanțării, pentru o serie largă de motive dintre care doar unele în legătură cu contractul de servicii nr. x din data de 2 decembrie 2011 încheiat cu SC E. SRL Șcheia.

De altfel, s-a precizat prin decizia din apel, în condițiile în care între SC E. SRL Șcheia și Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, nu a existat un raport contractual direct, în mod corect această instituție nu a figurat ca parte civilă în procesul penal. De asemenea, tot din această perspectivă s-a arătat că nu prezintă relevanță împrejurarea că, potrivit H.G. nr. 398/2015 și ulterior H.G. nr. 52/2018, Ministerul Fondurilor Europene a preluat și atribuții privind gestionarea a tot ceea ce înseamnă fonduri pe această axă, sau că instituția centrală a aplicat corecții financiare către UAT Botoșani mult mai mari decât valoarea contractului cu SC E. SRL Din moment ce UAT Botoșani gestiona fondurile europene și în această calitate a încheiat contractul, a primit facturile și aplicațiile de plată, iar ulterior a efectuat plățile, instanța de apel a reținut că doar această instituție poate avea calitatea de parte civilă în cauză iar pretențiile pe care le poate formula privesc doar aceste raporturi juridice (și nu întreaga sumă cu privire la care autoritatea centrală a impus corecții financiare). Acest fapt, a considerat Curtea, nu este de natură a schimba semnificația juridică a faptelor săvârșite, frauda comisă vizând obținerea pe nedrept de fonduri europene, împrejurare cunoscută de către toți cei implicați. În aceste condiții, s-a constatat că, în mod corect, Ministerul Fondurilor Europene a comunicat primei instanțe că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză.

Însă, reținând calitatea de parte civilă a Municipiului Botoșani prin Primar, Curtea a arătat că se va limita în analiza prejudiciului doar la raporturile dintre această instituție și SC E. SRL În consecință, a considerat întemeiate criticile pe care inculpații le-au făcut cu privire la stabilirea prejudiciului, respectiv aplicarea corecțiilor din partea Ministerului Mediului și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, către UAT Botoșani. Într-adevăr, a menționat Curtea, unele dintre aceste corecții vizează împrejurări de fapt ce nu au legătură cu infracțiunile din rechizitoriu, însă chiar și atunci când există o legătură (de exemplu corecția pentru conflictul de interese dintre A. și B.), corecția și prejudiciul sunt distincte. Astfel, a arătat instanța de control judiciar, aplicarea corecției este consecința nerespectării unei condiții din acordul de finanțare dintre autoritatea centrală și cea locală, care gestiona proiectul, instanța de apel apreciind că respectivul procent va fi suportat din bugetul local și nu mai constituie o cheltuială deductibilă. Instanța a mai menționat că nu trebuie făcută dovada producerii unei pagube și decizia de aplicare a corecției poate fi contestată administrativ sau judiciar prin mijloace străine de dreptul penal. S-a precizat că latura civilă a unui proces penal, pe de altă parte, nu poate fi reținută în speță automat, ca și o consecință mecanică a nerespectării unei anumite proceduri, ci trebuie să corespundă unui prejudiciu cauzat și dovedit efectiv. De asemenea, având în vedere particularitățile prezentei cauzei, curtea de apel a arătat că acest prejudiciu trebuie identificat pe relația dintre UAT Botoșani și SC E. SRL, iar nu în relația dintre UAT Botoșani și autoritatea centrală de management sau între aceasta din urmă și societatea comercială.

Curtea a mai reținut că, prin Dispoziția nr. 3262 din 14 septembrie 2011 a Primarului Municipiului Botoșani (martorul Y.) a fost învestită comisia de evaluare a ofertelor al cărei președinte a fost desemnat inculpatul A. (viceprimar al Municipiului Botoșani, la data respectivă).

Totodată, s-a arătat că, în paralel, inculpații A. și B., frați, au hotărât să participe la procedura de achiziție publică a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" prin utilizarea unei societăți interpuse, care să le reprezinte interesele și la care să fie asociat o persoană de încredere din județele învecinate, Iași sau Suceava.

S-a mai reținut că, decizia de a participa la procedură a apărut odată cu publicarea răspunsului la solicitarea de clarificare a SC OO. SRL București referitoare la ce anume se înțelege prin "experiență similară". Primăria Municipiului Botoșani a clarificat acest aspect prin adresa din 14 octombrie 2011 (însă această modificare a cerințelor de participare nu a făcut obiectul unei erate, fiind publicată în SEAP ca și clarificare) și abia ulterior acestui moment exista posibilitatea participării la licitație cu o societate nou înființată, având însă susținerea unei societăți cu experiență, în speță SC FF. SRL Suceava.

A fost reținut că, în cadrul discuțiilor purtate de cei doi inculpați și în prezența inculpatului DD., apropiat al acestora, s-a luat decizia implicării inculpatului D., persoană pe care aceștia o cunoșteau din relațiile economice desfășurate de cei doi prin intermediul SC KK. SRL Botoșani și SC PP. SRL Botoșani cu societatea SC QQ. SRL Suceava - administrată de acesta. În plus, DD. avea o relație de prietenie cu D. dezvoltată din perioada studenției.

Curtea a mai arătat că, pentru punerea în aplicare a acestei intenții, DD. a luat legătura cu D., în municipiul Suceava, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înființării unei societăți comerciale care să participe la licitația publică organizată de Primăria municipiului Botoșani. Discuțiile au fost purtate în prezența martorei EE. DD. a transmis solicitarea inculpaților A. și B. lui D., context în care acesta și-a arătat mirarea cu privire la cadrul legal și motivul pentru care nu participă cu una dintre societățile lor la această licitație. Ideile analizate în cadrul discuțiilor de către inculpații B. și A. au fost transmise în cadrul acestei prime discuții și lui D., respectiv că nu pot participa ei în mod direct deoarece A. este viceprimar al Municipiului Botoșani, că este legală și posibilă cooptarea unei societăți care să ofere experiența similară necesară în domeniul consultanței. Ulterior, inculpatul B. l-a apelat pe D. și au stabilit să se întâlnească la domiciliul celui din urmă, din comuna Șcheia, județul Suceava.

Instanța de apel a reținut implicarea directă a inculpatului B. care a ales numele firmei și achitat cheltuielile necesare pentru obținerea certificatelor ISO.

S-a reținut că SC E. SRL Șcheia, a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului Suceava sub nr. x/2011, CUI x, la data de 17 octombrie 2011, iar certificatul de înregistrare al societății nr. x a fost emis la data de 17 octombrie 2011 și eliberat la data de 18 octombrie 2011. Activitatea principală a firmei este catalogată cod CAEN 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea.

Deopotrivă, s-a arătat că, în scopul respectării condițiilor financiare și tehnice și fără a avea o calitate oficială în cadrul SC Inginer Consultat SRL Șcheia, inculpatul B. s-a preocupat de găsirea unui terț susținător la depunerea ofertei financiare și tehnice. În aceste condiții l-a contactat, prin intermediul martorului RR., pe martorul SS., administratorul SC FF. SRL Suceava, pe care a reușit să îl convingă să-i acorde susținerea tehnică și financiară.

Curtea de apel a reținut implicarea inculpatului B. în întreaga activitate a SC E. SRL, demonstrată și de rolul avut de acesta în obținerea certificatelor de calificare ISO, inculpatul fiind cel care a achitat contravaloarea serviciilor de auditare în vederea certificării ISO și a solicitat martorei EE. să se prezinte la sediul SC GG. SRL Suceava pentru a ridica certificatele ISO în original și apoi să le transmită acestuia în municipiul Botoșani pentru a fi utilizate la formularea ofertei.

Instanța de control judiciar a arătat că mențiuni din cuprinsul celor două Rapoarte de audit din 26 octombrie 2011 și respectiv 28 octombrie 2011 duc la concluzia că, în condițiile date, au fost făcute mențiuni nereale cu scopul ca SC E. SRL Șcheia să primească, în timpul cel mai scurt, certificatele ISO 14001:2005 și ISO 9001:2008 (și implicit să poată participa la licitația ce urma a fi organizată de municipiul Botoșani, la data de 3 noiembrie 2011).

După finalizarea activității de auditare pentru certificarea ISO a SC E. SRL Șcheia, SC GG. SRL Suceava a eliberat pentru aceasta Certificatul SR EN ISO 14001:2005 nr. 229/046-C, pentru proiectare clădiri civile, agricole și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management de mediu, certificat curent la data de 31 octombrie 2011, valabil până la data de 31 octombrie 2014, și Certificatul SR EN ISO 9001:2008 nr. 401-052, pentru proiectare clădiri civile, agricole și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management al calității, certificat curent la data de 31 octombrie 2011, valabil până la data de 31 octombrie 2014.

Instanța de control judiciar a mai reținut că, anterior sau chiar în paralel cu înființarea societății din Suceava, inculpatul A. a început să ia legătura cu diverse persoane care ar fi putut avea calitatea de experți în executarea contractului scos la licitație, în eventualitatea atribuirii. În acest sens, în luna mai sau iunie 2011 inculpatul A. l-a contactat pe martorul TT. căruia i-a propus să colaboreze cu o persoana "UU." într-un colectiv tehnic în domeniul termoenergetic. Martorul și-a dat acceptul stabilind cu inculpatul să fie contactat ulterior. În luna septembrie sau octombrie 2011, martorul TT. a fost contactat din nou de inculpatul A., care l-a solicitat la sediul SC N. SRL de pe Str. x vis-a-vis de Autogara "VV.", unde i-a propus să colaboreze cu "UU." la o firmă privată pentru participarea la o licitație având ca obiect reabilitarea rețelei de termoficare a municipiului Botoșani.

De asemenea, s-a arătat că, inculpatul A. l-a contactat pe martorul WW. și i-a solicitat să fie inclus în proiectul de reabilitare termică a orașului, deoarece fratele său, B., dorește să participe și el la procedura de achiziție publică.

În ceea ce privește întocmirea ofertei pentru licitație și participarea efectivă la aceasta, instanța de apel a reținut în baza probatoriului administrat că cel care a coordonat întreaga activitate a fost inculpatul B.

Practic, a subliniat instanța, oferta a fost întocmită într-o asemenea manieră încât să nu aducă la cunoștința autorității contractante nici unul dintre aspectele care puteau să ducă la demonstrarea implicării unuia dintre aceștia în cadrul procedurii de achiziție sau în desfășurarea lucrărilor și, astfel, în identificarea conflictului de interese, urmărind obținerea sumelor de bani aferente contractului prin utilizarea intermediarilor.

S-a precizat că, astfel, în această idee, au depus diligențe pentru înființarea SC E. SRL de către o persoană de încredere din alt județ, inculpatul B. i-a solicitat lui D. să se prezinte pentru a depune oferta și a participa ca reprezentant al SC E. SRL la etapa deschiderii ofertelor, astfel încât el să nu poată fi asociat cu societatea, nu au fost declarați subcontractanții, printre care se afla și SC K. SRL Botoșani și SC MM. SRL Botoșani, și nici nu au declarat implicarea inginerului B. în efectuarea lucrărilor ca Adjunct Team Leader la momentul desfășurării procedurii de achiziție publică.

Din datele deținute de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la inculpații A. și B., instanța a arătat că rezultă următoarea stare de fapt:

I. Inculpatul A. a deținut sau deține calitatea de asociat și administrator în societățile SC K. SRL Botoșani (21 iunie 2007 - prezent), SC XX. SRL (18 mai 1999 - 5 iunie 2006), SC PP. SRL Botoșani (10 iunie 1996 - 10 noiembrie 2010) și SC KK. SRL Botoșani (11 septembrie 2003 - 11 august 2004);

II. Inculpatul B. a deținut sau deține calitatea de asociat și administrator în următoarele societăți: SC KK. SRL Botoșani (11 septembrie 2003 - 20 februarie 2013), SC K. SRL Botoșani (21 iunie 2007- prezent), SC MM. SRL (14 noiembrie 2013 - prezent). Din analiza informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, Curtea a considerat că rezultă fără echivoc faptul că la data atribuirii contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, respectiv 16 noiembrie 2011, inculpatul A. era încă administrator și asociat al SC K. SRL Botoșani, societate pe care o deținea împreună cu fratele său, B., deținea funcția de viceprimar al Municipiului Botoșani și pe cea de președinte al comisiei de evaluare. Totodată, s-a menționat că este evidențiată prezența inculpatului A. ca fondator al SC KK. SRL Botoșani, alături de fratele său, societate care a fost, de asemenea, implicată în implementarea contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, prin intermediul actualului administrator și asociat, inculpatul DD., un apropiat al celor doi frați.

Curtea a apreciat că scopul nedeclarării subcontractanților a fost acela de a evita descoperirea conflictului de interese în care se afla președintele comisiei de evaluare a ofertelor, inculpatul A., și de a ascunde faptul că societățile care vor îndeplini contractul de servicii de supervizare reprezentau, de fapt, firme deținute sau controlate de inculpații B. și A.

Pe baza probelor, instanța de apel a considerat că, în mod corect a reținut prima instanță că inculpatul A. a încălcat dispozițiile art. 66 - 70 din O.U.G. nr. 34/2006 -