ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1659/2006

Asupra excepției de față, constată:

Prin cererea disjunsă, înregistrată

în dosar nr. 12125 din 2 noiembrie 2002, J.N. a cerut constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 337 din 25 septembrie 1997

intervenit între pârâții V.P. și P.V., pe de o parte și Primăria Municipiului

București și AVR B. SA București pe de altă parte și restituirea în natură a

apartamentului nr. 4 situat în București.

Prin sentința civilă nr. 299 din 21

ianuarie 2003 Judecătoria sectorului IV București a respins acțiunea constatând

că dreptul la acțiune al reclamantului este prescris în raport de dispozițiile

art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia civilă nr. 982/A din 16

mai 2003 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins ca nefondat

apelul declarat de reclamant.

Prin decizia civilă nr. 2665 din 9

decembrie 2003 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis recursul

declarat de reclamant, a casat decizia dată de tribunal și, în raport de

dispozițiile art. 3 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin

O.U.G. nr. 58/2003, s-a declarat competentă și a reținut spre rejudecare apelul

declarat împotriva sentinței judecătoriei.

Prin decizia civilă nr. 353 din 5

martie 2004 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul

declarat de reclamant, a anulat sentința nr. 299/2003 a Judecătoria sectorului

4 București și a respins ca nefondată cererea dedusă judecății.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamantul.

Referitor la calea de atac dedusă

judecății:

- având în vedere prevederile art. 2

pct. 2 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din

O.U.G. 138/2000, modificate, ulterior, prin art. I pct. 1 din Legea nr.

219/2005, text potrivit căruia tribunalele judecă ca instanțe de apel,

apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în primă

instanță,

- având în vedere prevederile art. 3

pct. 3 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din

O.U.G. nr. 138/2000, modificate, ulterior prin art. I pct. 3 din Legea nr.

219/2005, potrivit cărora, curțile de apel judecă, ca instanțe de recurs,

recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel,

- având în vedere că recursurile

aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data intrării în

vigoare a legii, 14 iulie 2005, conform art. II alin. (3) din Legea nr.

219/2005, urmează a fi trimise spre competentă soluționare curților de apel,

Înalta Curte, urmează a trimite

recursul dedus judecății în cauză, spre competentă soluționare, Curții de Apel

București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Declină la Curtea de Apel București

competența de soluționare a recursului declarat de reclamantul J.N.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.