ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5705/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Iași, Biroul de Carte Funciară, în dosarul nr. 9376/2004 la data de 19 mai 2004, s-a respins cererea formulată de BNP R.R., în numele și pentru C.M. Prima instanță, pentru a pronunța această soluție, a reținut existența unor neconcordanțe între autorizația de construcție nr. 230/1996, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 415/1999, schița cadastrală întocmită și avizată de O.J.C.G.C. Iași. Prin urmare, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 51 din Legea nr. 7/1996. Împotriva acestei încheieri a formulat apel C.M., criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 26 din 3 noiembrie 2004, a respins apelul. Instanța de apel a reținut faptul că, în mod corect instanța de fond a constatat existența unor neconcordanțe în înscrisuri și, prin urmare a respins corect cererea de intabulare. C.M. a formulat recurs împotriva acestei decizii, arătând că este lipsită de temei legal și a fost dată cu interpretarea greșită a legii. Recursul va fi admis pentru următoarele considerente. Potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 41/2004, aprobată prin Legea nr. 499/2004 „încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța competentă din circumscripția în care se află imobilul.

Plângerea împotriva încheierii de înscriere se depune la biroul de carte funciară și se înscrie în cartea funciară. Biroul de carte funciară este obligat să înainteze plângerea, însoțită de dosarul înscrierii și copia cărții funciare, la instanța competentă”. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că, în cazul în care se va declara și recurs, cererea de înscriere respectivă se va comunica biroului de carte funciară pentru înscriere. Întrucât, conform art. 2 pct. 3 C. proc. civ., tribunalele judecă, ca instanțe de recurs, recursurile în cazurile expres prevăzute de lege, în speță, Tribunalul Iași este competent să judece recursul. Având în vedere și prevederile art. 725 alin. (2), teza II C. proc.

civ., în caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile. În consecință, hotărârea atacată se va casa, iar cauza va fi trimisă spre competentă soluționare în recurs Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de petenta C.M. împotriva deciziei nr. 26 din 3 noiembrie 2004 a Curții de Apel Iași, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza, pentru competentă soluționare în recurs la Tribunalul Iași. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 28 iunie 2005.