ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5705/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată de Judecătoria

Iași, Biroul de Carte Funciară, în dosarul nr. 9376/2004 la data de 19 mai

2004, s-a respins cererea formulată de BNP R.R., în numele și pentru C.M.

Prima instanță, pentru a pronunța această

soluție, a reținut existența unor neconcordanțe între autorizația de

construcție nr. 230/1996, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 415/1999,

schița cadastrală întocmită și avizată de O.J.C.G.C. Iași.

Prin urmare, s-a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 51 din Legea nr. 7/1996.

Împotriva acestei încheieri a formulat

apel C.M., criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă

nr. 26 din 3 noiembrie 2004, a respins apelul.

Instanța de apel a reținut faptul că, în

mod corect instanța de fond a constatat existența unor neconcordanțe în

înscrisuri și, prin urmare a respins corect cererea de intabulare.

C.M. a formulat recurs împotriva acestei

decizii, arătând că este lipsită de temei legal și a fost dată cu interpretarea

greșită a legii.

Recursul va fi admis pentru următoarele

considerente.

Potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 7/1996,

a cadastrului și publicității imobiliare, astfel cum a fost modificat prin O.U.G.

nr. 41/2004, aprobată prin Legea nr. 499/2004 „încheierea de înscriere sau de

respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare,

la instanța competentă din circumscripția în care se află imobilul. Plângerea

împotriva încheierii de înscriere se depune la biroul de carte funciară și se

înscrie în cartea funciară.

Biroul de carte funciară este obligat să

înainteze plângerea, însoțită de dosarul înscrierii și copia cărții funciare,

la instanța competentă”.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede

că, în cazul în care se va declara și recurs, cererea de înscriere respectivă

se va comunica biroului de carte funciară pentru înscriere.

Întrucât, conform art. 2 pct. 3 C. proc.

civ., tribunalele judecă, ca instanțe de recurs, recursurile în cazurile expres

prevăzute de lege, în speță, Tribunalul Iași este competent să judece recursul.

Având în vedere și prevederile art. 725

alin. (2), teza II C. proc. civ., în caz de casare cu trimitere spre

rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin

aplicabile.

În consecință, hotărârea atacată se va

casa, iar cauza va fi trimisă spre competentă soluționare în recurs

Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de petenta C.M.

împotriva deciziei nr. 26 din 3 noiembrie 2004 a Curții de Apel Iași, secția

civilă, pe care o casează și trimite cauza, pentru competentă soluționare în

recurs la Tribunalul Iași.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 28 iunie 2005.