ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1810/2006

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 4402 din 15 iulie 2005 la Tribunalul București, secția I penală, prin declinare de competență de la Judecătoria sectorului 4 București, condamnatul S.V.D. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 27 din 28 martie 2004 a Tribunalului Călărași. În motivarea cererii condamnatul a arătat că solicită întreruperea executării pedepsei din motive familiale, respectiv pentru a-și ajutora părinții care sunt foarte bătrâni, nu au nici un venit, astfel, că nu au nici o posibilitate de a se întreține, iar casa în care locuiesc aceștia se află într-o stare avansată de degradare necesitând reparații urgente.

Condamnatul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. c) din același cod. Pentru verificarea susținerilor condamnatului în cauză s-a efectuat o anchetă socială care, în urma verificărilor efectuate, a constatat că imobilul în care locuiesc părinții condamnatului, proprietatea acestora, format din 3 camere este dotat cu bunuri de folosință îndelungată și se află în condiții bune de igienă. S-a mai făcut precizarea că părinții condamnatului sunt beneficiari ai Legii nr. 416/2001 și O.U.G. nr. 105/2003, cum și faptul că nu este necesară prezența acestuia.

Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1307 din 19 octombrie 2005, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulate de condamnatul S.V.D., pe care l-a obligat la plata sumei de 60 RON, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariu cuvenit apărătorului desemnat din oficiu urmează a fi avansată din fondul Ministerului Justiției. În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a arătat că în cauză, așa cum rezultă și din constatările anchetei sociale, nu rezultă existența unor împrejurări speciale în sensul dispozițiilor art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., din cauza cărora executarea în continuare a pedepsei să aibă consecințe grave pentru acesta sau familia sa și care să reclame prezența condamnatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul S.V.D. pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul greșitei respingeri de către instanța de fond a cererii de întrerupere a executării pedepsei, câtă vreme s-a făcut dovada existenței unor situații speciale. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 995 din 14 septembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul S.V.D., pe care l-a obligat la plata sumei de 80 RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariu pentru apărarea din oficiu, urmează a se avansa din fondul Ministerului Justiției. În motivarea acestei decizii, instanța de apel a arătat că din referatul de anchetă socială nu rezultă existența unor împrejurări de natura celor arătate în art. 453 lit. c) C. proc.

pen., care fac ca executarea în continuare a pedepsei de condamnat să aibă consecințe grave pentru familia acestuia ci, dimpotrivă, din datele constatate la fața locului, rezultând că nu este necesară prezența sa la domiciliul familiei: Mai mult chiar, s-a dovedit că situația locativă, de sănătate și economică a familiei, condamnatului sunt bune, justificând pe deplin hotărârea pronunțată de prima instanță. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs condamnatul S.V.D., pe care o consideră greșită, solicitând casarea acesteia, cât și a hotărârii pronunțată de prima instanță și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru considerentele arătate în cerere.

Recursul declarat de condamnatul S.V.D. este nefondat. Întrucât din actele și lucrările de la dosar și în special al anchetei sociale efectuată în cauză, nu rezultă existența unor împrejurări speciale în sensul celor arătate în art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să aibă consecințe grave pentru condamnat și familia acestuia, respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei de către prima instanță și menținută de instanța de apel este justificată, iar recursul declarat de condamnat pe acest temei este nefondat urmând a fi respins, ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispus potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.V.D. împotriva deciziei penale nr. 995 din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2006.