ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4974/2005

Asupra recursului, din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Bihor, înregistrată sub nr. 1500 din 10 martie 2003, reclamanta S.I.F. B.C. SA Arad, în contradictoriu cu pârâta SC H. SA, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea hotărârii A.G.A. a SC H. SA din data de 7 februarie 2003 și suspendarea executării silite a aceleiași hotărâri până la rămânerea definitivă a sentinței ce se va pronunța. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin hotărârea A.G.A. din 7 februarie 2003 s-a aprobat rectificarea repartizării profitului net rezultat la închiderea exercițiului financiar 2001, respectiv stornarea sumei de 476.787.228 lei, reprezentând profit obținut din vânzarea de active, suma urmând a fi repartizată la contul 1068, rezerve legale”.

A mai arătat reclamanta că suma ce urmează a se storna reprezintă dividende repartizate acționarilor în cuantum de 397.323.000 lei din care dividende repartizate acționarului S.I.F. B.C. ce deține 9,18 % din capitalul social reprezentând 36.474.000 lei, iar participarea salariaților la profit reprezentând 79.464.000 lei. Tribunalul Bihor, secția comercială, prin sentința nr. 1613/ COM din 8 iunie 2004 a admis acțiunea reclamantei și, drept urmare, a dispus anularea hotărârii A.G.A. a SC H. SA din 7 februarie 2003 ca fiind nelegală, a dispus suspendarea executării evocatei hotărâri A.G.A. până la soluționarea definitivă a cauzei, cu cheltuieli de judecată aferente. În fundamentarea acestei soluții instanța a reținut, în esență, că hotărârea A.G.A.

a SC H. SA din 7 februarie 2003 a fost luată cu încălcarea dispozițiilor art. 12 pct. 1, 2 și 3 din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată. Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat recurs pârâta SC H. SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 10 din 14 decembrie 2004, a admis apelul pârâtei, a modificat sentința apelată, în totalitate, în sensul că a respins acțiunea reclamantei, cu cheltuieli de judecată aferente. În pronunțarea acestei hotărâri instanța de apel a reținut, în esență, că nu există motive de nulitate a hotărârii A.G.A. din 7 februarie 2003 a SC H. SA. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta S.I.F.

B.C. SA Arad, criticând-o pentru nelegalitate. Recurenta își subsumează criticile motivelor de modificare prevăzute de art. 304 punctele 8, 9 și 10 C. proc. civ., vizând, în esență, următoarele aspecte: - instanța de apel a pronunțat hotărârea recurată cu încălcarea art. 12 din Legea nr. 82/1991 republicată reținând în mod eronat că hotărârea A.G.A. din 7 februarie 2003 nu face altceva decât să aprobe stornarea sumelor în litigiu, fără ca acest fapt să aibă vreo înrâurire asupra bilanțului SC H. SA pe anul 2001. - prin hotărârea atacată se încalcă prevederile Legii nr. 99/1999 și ale Legii nr. 137/2002 cât privește conținutul pe care legiuitorul înțelege să îl dea noțiunii de active, instanța reținând eronat că bunurile înstrăinate de pârâtă sunt considerate ca fiind active în sensul evocatelor prevederi legale.

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că rectificarea hotărârii A.G.A. din 7 februarie 2003 a fost făcută cu încălcarea prevederilor legale. - instanța de apel a făcut o eronată apreciere a probelor. Înalta Curte, analizând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta. Conform bilanțului contabil al SC H. SA pe anul 2001 s-a stabilit un total de 397.323.000 lei dividende în favoarea acționarilor. Potrivit raportului întocmit de comisia de cenzori la data de 25 iunie 2002 se reține faptul că profitul ce a fost înregistrat în cuantum de 794.645.000 lei, urmare a bilanțului contabil pe anul 2001, a fost realizat în totalitate din vânzări active (strunguri, stâlpi metalici, freze), operațiuni consemnate sub titulatura de activități excepționale, împrejurare în care, în raport de cerințele O.M.F.

nr. 2332/2001 comisia de cenzori propunea spre aprobarea A.G.A. a societății pârâte corectarea înregistrării făcute în bilanțul pe anul 2001, în sensul mutării în bilanțul pe anul 2002 a diferenței de 476.787.000 lei. Potrivit art. 26 din Legea contabilității, republicată, eventualele erori constatate în contabilitate după aprobarea și depunerea situațiilor financiare anuale, vor fi corectate în anul în care acestea se constată. Față de această dispoziție legală instanța de apel a reținut în mod legal că nu este vorba de o modificare retroactivă a bilanțului contabil din 2001, ci de o corecție în anul contabil în care a fost constatată eroarea, în bilanțul contabil aferent anului 2002 fiind transferată suma reflectată în bilanțul pe anul 2001 în conturi.

În mod legal a mai reținut instanța de apel că vânzarea unor bunuri mijloace fixe ce fac parte din patrimoniul societății, nu este o operațiune generatoare de profit care să aibă ca finalitate obținerea dividendelor de către acționari, instanța de apel dând eficiență dispozițiilor legale în vigoare (Legea nr. 99/1999 și Legea nr. 137/2002) cu privire la calificarea corectă a naturii acestor bunuri. Criticile recurentei vizând eronata apreciere a probelor de către instanța de apel nu vor face obiectul analizei Înaltei Curți, art. 304.pct. 10 C. proc. civ. fiind abrogat. În considerarea celor ce preced Înalta Curte, constatând legalitatea deciziei recurate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.I.F. B.C. SA, împotriva deciziei nr. 10/ C din 14 decembrie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 octombrie 2005.