ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1030/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1030/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 4 iunie 2004, reclamanta A.V.A.S.
București a chemat în judecată pe pârâta SC S.M.R. SA pentru a fi obligată la
plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de restructurare și 495.680.000 lei
penalități de întârziere până la data de 29 aprilie 2004.
Tribunalul București, prin sentința
civilă nr. 13497 din 10 decembrie 2004, a admis în parte acțiunea reclamantei
și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de
restructurare, 495.680.000 lei penalități de întârziere calculate până la 24
aprilie 2004 și 90.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 467 din 19
mai 2005, Curtea de Apel București a admis excepția nulității apelului pârâtei
și a constatat nulitatea acestuia potrivit art. 288 alin. (2) C. proc. civ.
Totodată a fost admis apelul reclamantei, a fost schimbată în parte sentința
civilă de mai sus, în sensul obligării pârâtei la plata penalităților de
întârziere, în continuare, până la plata efectivă a debitului, menținându-se
celelalte dispoziții.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
judecătorești, pârâta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea
acțiunii reclamantei, întrucât aceasta a recuperat sumele pentru restructurare
în cadrul procesului de privatizare.
Recursul este nefondat pentru cele
ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susținerilor pârâtei
din recurs în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că
acestea nu sunt de natură a conduce la modificarea soluției atacate, întrucât
nu sunt îndeplinite nici una din situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speță, este necontestat că pârâta
a beneficiat, potrivit convențiilor încheiate cu reclamanta, de credite de
restructurare, iar prin actele adiționale din 28 iunie 2000 părțile au stabilit
termenele de rambursare și penalitățile de întârziere, anulându-se art. 2 lit.
c) privind restituirea sumelor din dividende ia și în cazul privatizării, prin
încorporare în prețul de vânzare a acțiunilor.
În consecință, nu poate fi primită
susținerea recurentei că sumele primite de la reclamantă pentru restructurare
ar fi fost recuperate de aceasta prin procesul de privatizare (contractul de vânzare
acțiuni din 7 iunie 1999).
Aceasta, întrucât, prin actul
adițional la convenție (dosar instanța de fond) prin voința părților a fost
anulată dispoziția privind modalitatea de restituire prin includerea sumelor în
prețul de vânzare a acțiunilor așa cum corect au reținut și instanțele prin
hotărârile atacate.
În această situație, pentru creditul
rămas nerestituit, corect pârâta a fost obligată la plata acestuia și în mod
corespunzător celor convenite de părți și la plata de penalități de întârziere
în plată.
Față de cele de mai sus, recursul
pârâtei fiind nefondat va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta SC S.M.R. SA împotriva deciziei comerciale nr. 467 din 19
mai 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 14 martie 2006.