ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1030/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 iunie 2004, reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâta SC S.M.R. SA pentru a fi obligată la plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de restructurare și 495.680.000 lei penalități de întârziere până la data de 29 aprilie 2004. Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 13497 din 10 decembrie 2004, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 1.300.000.000 lei credit de restructurare, 495.680.000 lei penalități de întârziere calculate până la 24 aprilie 2004 și 90.000.000 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 467 din 19 mai 2005, Curtea de Apel București a admis excepția nulității apelului pârâtei și a constatat nulitatea acestuia potrivit art. 288 alin. (2) C. proc.

civ. Totodată a fost admis apelul reclamantei, a fost schimbată în parte sentința civilă de mai sus, în sensul obligării pârâtei la plata penalităților de întârziere, în continuare, până la plata efectivă a debitului, menținându-se celelalte dispoziții. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, pârâta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea acțiunii reclamantei, întrucât aceasta a recuperat sumele pentru restructurare în cadrul procesului de privatizare. Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. Din examinarea susținerilor pârâtei din recurs în raport de probatoriile administrate în cauză, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la modificarea soluției atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una din situațiile prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. În speță, este necontestat că pârâta a beneficiat, potrivit convențiilor încheiate cu reclamanta, de credite de restructurare, iar prin actele adiționale din 28 iunie 2000 părțile au stabilit termenele de rambursare și penalitățile de întârziere, anulându-se art. 2 lit. c) privind restituirea sumelor din dividende ia și în cazul privatizării, prin încorporare în prețul de vânzare a acțiunilor. În consecință, nu poate fi primită susținerea recurentei că sumele primite de la reclamantă pentru restructurare ar fi fost recuperate de aceasta prin procesul de privatizare (contractul de vânzare acțiuni din 7 iunie 1999). Aceasta, întrucât, prin actul adițional la convenție (dosar instanța de fond) prin voința părților a fost anulată dispoziția privind modalitatea de restituire prin includerea sumelor în prețul de vânzare a acțiunilor așa cum corect au reținut și instanțele prin hotărârile atacate.

În această situație, pentru creditul rămas nerestituit, corect pârâta a fost obligată la plata acestuia și în mod corespunzător celor convenite de părți și la plata de penalități de întârziere în plată. Față de cele de mai sus, recursul pârâtei fiind nefondat va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC S.M.R. SA împotriva deciziei comerciale nr. 467 din 19 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 14 martie 2006.