ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 13 septembrie 2010, reclamantul A.V. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul local al comunei Negreni, Județul Cluj să se dispună anularea parțială a H.G. nr. 488/2010 privind atestarea domeniului public al județului Cluj, precum și a municipiilor, orașelor și comunelor din județul Cluj, a anexei la această hotărâre, prin care a fost completată Anexa nr. 81 la H.G.

nr. 969/2001 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Negreni”, în ceea ce privește poziția 53 „Teren situat în extravilanul localității Negreni, în locul numit - Lunca Precup” între râul Crișul Repede și proprietăți particulare, în suprafață de 12.097 mp., cu următoarele vecinătăți: N - drum de acces, E - Avram Vasile, Avram Sorin și Avram Dorin, S - râul Crișul Repede, V - râul Crișul Repede” și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 154, 30 RON. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin actul administrativ contestat a fost în mod nelegal atestat dreptul de proprietate al comunei Negreni asupra terenului în suprafață de 12.097 mp, situat în această comună, în locul „Lunca Precup”, deși terenul respectiv a aparținut părinților săi și din acest motiv, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în dosarul nr. 448/242/2010.

Reclamantul a mai arătat că dreptul de proprietate al comunei Negreni asupra terenului în suprafață de 12.097 mp a fost atestat cu încălcarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 213/1998, deoarece nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate publică al unității administrativ-teritoriale, în condițiile în care terenul nu s-a aflat în patrimoniul comunei. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința civilă nr. 379 din 23 iunie 2011, prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată, constatând legalitatea H.G. nr. 488/2010, care a fost adoptată cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000, ale Legii nr. 213/1998 și ale Legii nr. 215/2001.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, s-a reținut că, dreptul de proprietate asupra parcelei de teren, aflată la poziția nr. 53 din Anexa nr. 81 la H.G. nr. 969/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 488/2010, a fost dobândit de comuna Negreni, Județul Cluj, prin transfer de la comuna Ciucea, fiind înscris în protocolul de predare-primire nr. 1543 din 4 decembrie 2002 încheiat între cele două comune, cu denumirea de Pășune Păltiniș, în suprafață de 19,80 ha, cuprinzând zonele Păltiniș, Frântura și Precup. La baza propunerii de includere a acestei parcele în domeniul public al comunei Negreni a stat realizarea în zona respectivă a unor proiecte publice de investiții, conform Strategiei de Dezvoltare a comunei Negreni.

În acest sens, Comuna Negreni a întocmit Studiul de Fezabilitate pentru lucrarea „Amenajare Hidroenergetică a Râului Crișul Repede, pe teritoriul comunei Negreni, județul Cluj”, proiect pe care intenționează să-l depună pentru finanțare în cadrul axei 4 POS CCE. Din analiza coroborată a probelor administrate, s-a apreciat că nu rezultă cu certitudine că reclamantul sau antecesorii săi au avut în stăpânire faptică sau juridică terenul în litigiu, în limitele determinate de autoritatea publică locală cu prilejul definitivării operațiunilor tehnico-administrative.

Astfel, s-a avut în vedere că, prin titlul de proprietate din 15 februarie 2010 emis de Comisia județeană Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru parcelele de teren în suprafață de 3,6524 ha, luate în posesie fără obiecțiuni pe amplasamentul și vecinătățile stabilite de comisie, conform Procesului-verbal de punere în posesie nr. 272 din 29 iulie 2009. Din acest considerent, s-a apreciat că simpla nemulțumire a reclamantului cu privire la amplasamentul stabilit pentru parcela 512, teren identificat în tarlaua 20, în suprafață de 1,355 ha, nu poate reprezenta o contestare reală a legalității actului administrativ de atestare a dreptului de proprietate publică a unității administrativ-teritoriale, în lipsa unor probe elocvente în acest sens.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul A.V., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică, iar pe fond, să fie admisă acțiunea, în sensul anulării parțiale a H.G. nr. 488/2010. Recurentul a susținut că hotărârea atacată este insuficient motivată și cuprinde considerente străine de natura pricinii. În acest sens, s-a arătat că în mod greșit s-a reținut că parcela de teren situată în „Lunca Precup” s-a aflat în administrarea și în proprietatea Comunei Negreni, deși extrasele de carte funciară din CF nr. 821,443,554 Comuna Negreni și Certificatul de moștenitor nr. 105 din 21 iunie 1984 dovedesc că terenul a aparținut antecesorilor reclamantului, fiind revendicat de acesta în baza Legii nr. 18/1991.

Recurentul a considerat că fără temei s-a constatat dreptul de proprietate al comunei Negreni numai pe baza Protocolului de predare-primire nr. 1543 din 4 decembrie 2002 încheiat cu comuna Ciucea și a unui studiu de fezabilitate întocmit de ingineri, care nu sunt autorizați de Oficiul Național de Cadastru. Soluția de respingere a acțiunii a fost criticată și pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 7 lit. a) - f) din Legea nr. 213/1998, precum și a prevederilor Legii nr. 18/1991, ale Legii nr. 7/1996, ale Decretului-lege nr. 115/1938 și ale C. civ., cu motivarea că nu a fost dovedit niciunul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică, în condițiile în care terenul situat în parcela „Lunca Precup” nu s-a aflat în proprietatea privată a comunei Negreni sau a comunei Ciucea.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: Instanța de fond a constatat corect legalitatea H.G. nr. 488/2010 cu privire la imobilul înscris la poziția 53 din Anexa nr. 81, reprezentând teren în suprafață de 1,355 ha, situat în parcela „Lunca Precup” din comuna Negreni și soluția de respingere a acțiunii în anulare formulate de recurentul-reclamant a fost motivată în conformitate cu prevederile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., prin expunerea considerentelor de fapt și de drept pentru care au fost respinse toate motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, s-a reținut în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, că dreptul de proprietate asupra parcelei de teren aflată la poziția nr. 53 din Anexa nr. 81 la H.G. nr. 969/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 488/2010, a fost dobândit de intimata comuna Negreni prin transfer de la comuna Ciucea, conform Procesului-verbal de predare-primire nr. 1543/4.12,2002 încheiat în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. (4) din Legea nr. 492/2002 privind înființarea comunei Negreni, județul Cluj.

Față de acest temei juridic pentru dobândirea de către intimata-pârâtă a dreptului de proprietate asupra terenului situat în parcela „Lunca Precup”, identificat atât în regim de carte funciară, cât și în regim cadastral, conform actelor de proprietate, planurilor de situație și de încadrare în zonă, au fost întemeiat respinse susținerile din acțiune, întrucât recurentul-reclamant și nici antecesorii acestuia nu au avut în proprietate terenul respectiv și în consecință, nu a existat o vătămare a unui drept recunoscut de lege sau a unui interes legitim prin actul administrativ de atestare a bunului în proprietatea publică a comunei Negreni.

Potrivit înscrisurilor de la dosar, terenurile pentru care recurentul-reclamant a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 se află pe alte amplasamente, care au fost acceptate prin semnarea proceselor-verbale de punere în posesie și din acest motiv, s-a reținut în mod judicios că terenul pentru care a fost atestat dreptul de proprietate al comunei Negreni nu este supus procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate. Această concluzie a primei instanțe a fost neîntemeiat criticată în recurs, dat fiind că, recurentul-reclamant nu a solicitat administrarea la judecata în fond a unor probe concludente pentru lămurirea stării de fapt, în ceea ce privește identificarea terenului în regim de carte funciară, precum și identificarea topo-cadastrală a amplasamentului.

Susținerea recurentului privind lipsa de relevanță a studiului de fezabilitate avut în vedere de instanța de fond, este nefondată în primul rând pentru că acest înscris nu a fost considerat titlu de proprietate și în al doilea rând, pentru că a fost întocmit de ingineri autorizați de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, conform certificatelor de autorizare Seria Ro - CJ - F nr. 0063 și Ro - CJ - F.Nr. 0064. Legalitatea H.G. nr. 488/2010 a fost de asemenea corect constatată față de respectarea dispozițiilor art. 7 lit. a) - f) din Legea nr. 213/1998, întrucât terenul pentru care a fost atestat dreptul de proprietate publică al comunei Negreni s-a aflat în domeniul privat al acestei unități administrativ-teritoriale, ca efect al transferului efectuat în baza Legii nr. 492/2002 prin Procesul-verbal de predare-primire nr. 1543 din 4 decembrie 2002, încheiat cu comuna Ciucea.

Critica din recurs privind încălcarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991, ale Decretului-lege nr. 115/1938, ale Legii nr. 7/1996 și ale C. civ. nu a fost dezvoltată și nu au fost expuse în mod concret argumentele pentru care recurentul a considerat că H.G. nr. 488/2010 contravine reglementărilor respective. Pentru motivele care au fost expuse, constatând că nu există temei pentru casarea sau modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamantul A.V. împotriva Sentinței nr. 379 din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2012.