ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6789/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea critică din 2 noiembrie 2004 reclamanta P.F. a chemat în judecată pe pârâtul K.A. solicitând a se lua act de voința sa de a revoca donația făcută pârâtului având ca obiect cota de ½ din imobilul situat în comuna Secaș nr. 68, județul Timiș, prin contractul de donație autentificat sub nr. 171 din 28 ianuarie 1998 la Biroul notarului public E.F. din Lugoj și, pe cale de consecință, să se dispună revenirea la situația anterioară. Cauza a fost soluționată în primă instanță prin sentința civilă nr. 53 din 11 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj, iar pârâtul K.A.

a declarat apel la data de 3 februarie 2005. Apelul a fost înaintat spre soluționare Curții de Apel Timișoara, care, prin decizia civilă nr. 1010 din 25 aprilie 2005, a calificat calea de atac exercitată de pârât ca fiind recurs și, având în vedere dispozițiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ., a declinat în favoarea Tribunalului Timiș competența soluționării recursului. Pentru a califica astfel calea de atac, curtea de apel a constatat că valoarea litigiului este de sub un miliard lei și a statuat că sunt incidente dispozițiile art. 282 1 C. proc. civ. Tribunalul Timiș a pronunțat decizia civilă nr. 373/A din 3 iunie 2005, prin care, calificând calea de atac drept apel, a declinat competența soluționării acestuia în favoarea Curții de Apel Timișoara, a constatat ivirea conflictului negativ de competență și, în scopul soluționării acestuia, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție ca regulator de competență.

Examinând conflictul, Înalta Curte constată cele ce succed. Prima instanță a fost investită atât cu soluționarea unei cereri principale având ca obiect revocarea unei donații între soți cerută de către soțul donator cu invocarea prevederilor art. 937 C. civ., cât și cu judecarea unei cereri accesorii constând în repunerea părților în situația anterioară. Hotărârea dată în primă instanță în rezolvarea unei asemenea acțiuni este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru cererea principală, chiar dacă s-ar ataca doar soluția pronunțată cu privire la cererea accesorie. Ori, cererea principală din cauza de față este neevaluabilă în bani, indiferent de valoarea obiectului donației, dat fiind specificul unei asemenea cereri, în rezolvarea căreia instanța de judecată nu are obligația de a cerceta motivele care o determină, ci numai de a lua act de voința ad nutum manifestată de soțul donator reclamant în contra soțului donatar pârât.

Ca urmare, unui asemenea litigiu nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 282 1 C. proc. civ., prin care a fost suprimată calea de atac a apelului în funcție de natura sau valoarea obiectului anumitor procese civile, fiind incidente numai dispozițiile art. 282 alin. (1) C. proc. civ. La data ivirii conflictului negativ de competență examinat, art. 282 alin. (1) C. proc. civ. prevedea că hotărârile date în primă instanță de judecătorie și tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, dacă prin lege nu se prevede altfel, iar art. 2 pct. 2 și art. 3 pct. 2 C. proc. civ. reglementau competența ca instanțe de apel a tribunalelor în anumite cazuri expres prevăzute și a curților de apel în celelalte cazuri.

Ulterior, prin Legea nr. 219/2005, dispozițiile legale mai sus enunțate au fost modificate în sensul că hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, curtea de apel având competența, ca instanță de apel, de a soluționa apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță. Potrivit dispozițiilor tranzitorii ale art. II alin. (1) din aceeași lege, căile de atac se judecă de instanțele competente, potrivit legii. Ca urmare, Înalta Curte va rezolva conflictul prin stabilirea competenței Tribunalului Timiș de a soluționa calea de atac din cauza de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Tribunalului Timiș competența soluționării căii de atac exercitată de pârâtul K.A. împotriva sentinței civile nr. 53 din 11 ianuarie 2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. 3630/2004. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2005.