ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3772/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 15 martie 2004 reclamanta

L.K.M. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Arad, reprezentată de Primar,

a solicitat anularea dispoziției nr. 744 din 10 februarie 2003 emisă de această

din urmă autoritate administrativă, comunicată la 15 februarie 2004, și să se

dispună restituirea în natură a imobilului casă și teren în suprafață de 288 mp

înscris în C.F. nr. 11937 Arad nr. top 287-2888/b/1/1.

În motivarea contestației a arătat

că prin notificarea înregistrată la Executorul Judecătoresc P.H. sub nr. 643/2001

a solicitat Primăriei Arad restituirea în natură, în baza Legii nr. 10/2001 a

imobilului susmenționat; că imobilul a fost coproprietatea ei și a mamei sale K.L.

(în cote egale de ½ fiecare) fiind trecut în proprietatea statului în

baza Decretului nr. 223/1974 pentru construcții achitându-se despăgubiri; că în

mod greșit a fost respinsă notificarea invocându-se dispozițiile art. 12 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001.

Tribunalul Arad, prin sentința

civilă nr. 210 din 31 martie 2004 a admis contestația, a anulat dispoziția

744/2003 și a restituit în natură reclamantei imobilul casă și teren în

suprafață de 288 mp (cu datele de identificare amintite).

Pentru a pronunța această soluție

instanța de fond a reținut că reclamanta a făcut dovada calității de succesoare

a mamei sale K.L.; că dispoziția contestată este contrară principiului stabilit

de art. 1 din Legea nr. 10/2001, care prevede că imobilele preluate abuziv de

statul totalitar se restituie, de regulă, în natură.

Art. 2 enumeră categoriile de imobile

preluate abuziv de stat, la lit. g) prevăzându-se și imobilele preluate de stat

cu titlu valabil și în privința cărora art. 12 prevede obligația statului de a

le restitui în natură condiționat de rambursarea despăgubirii primite de fostul

proprietar, la valoarea actualizată cu indicele de inflație.

S-a mai reținut că terenul a fost

preluat fără titlu, cu încălcarea prevederilor art. 481 C. civ., în privința

acesteia fiind incidente prevederile art. 2 lit. h) din lege și că întreg

imobilul a fost preluat abuziv, art. 7 stabilind principiul restituirii în

natură, restituire care este posibilă în speță, întreg imobilul aflându-se și

în prezent în proprietatea statului.

Curtea de Apel Timișoara prin

decizia civilă nr. 2244 A din 11 octombrie 2004 a admis apelul declarat de

intimatul Primarul Arad, precum și cererea de aderare la apel formulată de

contestatoare și a schimbat în parte sentința în sensul că asupra terenului în

suprafață de 288 mp înscris în C.F. nr. 11937 Arad nr. top 287/288/A/1

contestatoarei i se recunoaște un drept de folosință special (iar restituirea

imobilului către contestatoare se face condiționat de restituirea valorii

actualizate a despăgubirilor primite în temeiul deciziilor nr. 746/1976 și

807/1983 ale fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular Arad). Au fost

menținute în rest dispozitivele sentinței apelate.

Față de împrejurarea că din

pașaportul depus în copie la dosar rezultă cetățenia germană a contestatoarei,

fără a se depune vreun act din care să rezulte că acesta și-a păstrat și

cetățenia română, în temeiul art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 184/2002 i s-a

recunoscut acesteia doar un drept special de folosință asupra terenului.

Art. 12 din Legea nr. 10/2001

prevede în sarcina statului obligația de restituire în natură condiționat de

rambursarea despăgubirii primite de fostul proprietar, la valoarea actualizată

cu indicele de inflație; deși a dispus restituirea în natură a imobilului

instanța de fond în mod greșit nu a dispus și restituirea valorii actualizate a

despăgubirii primite, impunându-se schimbarea în consecință a sentinței.

Prin recursul declarat de Primăria

Municipiului Arad este criticată soluția instanței de apel pentru aplicarea

greșită a legii, art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciindu-se că restituirea în

natură a imobilului contravine prevederilor art. 1 pct. 1.4 lit. b) Cap. II din

H.G. nr. 498/2003; în același sens s-a invocat și omisiunea curții de a fi

dispus efectuarea unei expertize care să indice exact suma ce trebuie

restituită de contestatoare.

Recursul nu este întemeiat, urmând a

fi respins în raport de cele ce urmează:

În primul rând este de observat că

recursul se întemeiază în drept numai pe prevederile H.G. nr. 598/2003,

invocându-se în sprijinul soluției solicitate prevederile art. 1.4 lit. b) din

acest act normativ. Sunt invocate deci dispoziții din Hotărârea guvernului, ce

cuprinde norme metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001. Aceasta este legea

specială care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și prin urmare acesta este actul

normativ aplicabil ce prevalează asupra hotărârii invocate.

De aceea se constată că în mod

corect s-a hotărât prin decizia recurată în raport de incidența în cauză a

prevederilor art. 2, art. 7 și art. 9 din Legea nr. 10/2001 că preluarea

imobilului de către stat a fost abuzivă și ca urmare singura modalitate de

reparare a prejudiciului o constituie restituirea în natură.

De altfel și prevederile

corespunzătoare din H.G. nr. 498/2003, la care se referă recursul, cuprind

între altele această posibilitate de restituire în natură în ipoteza în care

bunul nu a fost înstrăinat către o terță persoană.

În ceea ce privește cel de-al doilea

motiv de recurs, ce vizează neefectuarea unor probatorii pentru stabilirea

valorii actualizate a despăgubirilor primite se constată că și acesta este neîntemeiat.

În primul rând se constată că

Primăria Municipiului Arad nu a solicitat efectuarea unei expertize nici prin

cererea de apel și nici cu ocazia judecării cauzei în apel. În plus,

administrarea unei asemenea probe nu este necesară, pentru că restituirea

despăgubirilor primite, la valoarea actualizată, constituie o chestiune de

executare, în această fază urmând a se stabili în raport de dispozițiile legale

aplicabile și ținând seama de indicele de inflație, valoarea de restituit.

De aceea, în temeiul art. 312 alin.

(1) teza II, recursul de față urmează a fi respins ca nefondat, fiind legală și

temeinică hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de Primăria Municipiului Arad împotriva deciziei nr. 1144/A din 11

octombrie 2004 a Curții de Apel Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.