ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor și materialului
aflat la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 967 din 19
iulie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe
inculpatul D.I., la pedeapsa principală de:
- un an închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută în art. 182 alin.
(2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 alin. (1) lit. a) și c),
raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. (prin schimbarea încadrării
juridice potrivit art. 334 C. proc. pen., din tentativă la infracțiunea de omor
pentru care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, faptă penală prevăzută
în art. 20 raportat la art. 174 C. pen.).
S-a făcut aplicația art. 71 și art.
64 C. pen.
A fost menținută arestarea
preventivă în cauză a inculpatului, computându-se în pedeapsa aplicată
reținerea și arestarea preventivă cu începere de la 2 martie 2005 la zi.
În baza art. 113 C. pen., s-a
aplicat inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical, până
la însănătoșirea sa.
Conform art. 118 lit. b) C. pen.,
s-a dispus confiscarea specială către stat a unui briceag cu lama de 10-12 cm
lungime, armă ce a servit la săvârșirea infracțiunii.
Pe latură civilă s-a luat act că
victima infracțiunii I.M., concubinul fiicei inculpatului, nu se constituie în
cauză parte civilă.
A fost obligat inculpatul la
despăgubiri civile în sumă de 5662,59 lei RON, reprezentând cheltuieli de
spitalizare către C.A.S.M.B., cu sediul în București (pentru Spitalul
Universitar de Urgență București).
De asemenea, inculpatul a fost
obligat la 500 RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut că partea vătămată I.M. se afla în relații de concubinaj cu
martora D.R.E., fiica inculpatului, ambii locuind fără forme legale în imobilul
din Calea 13 Septembrie; în același apartament se stabilise de o săptămână de
zile și martora D.R.E., care părăsise domiciliul conjugal împreună cu ceilalți
doi copii minori M. și F., urmare certurilor avute cu soțul său, inculpatul D.I.
în vârstă de 51 de ani, pensionar, prezentând potrivit raportului de expertiză
medico-legală psihiatrică A. 112153/2004 „tulburare organică de personalitate
și comportament pe fond sechelar encefalopat, în raport cu care acesta avea discernământ
scăzut asupra faptelor comise”; în urma plecării soției, inculpatul a rămas să
îngrijească în domiciliul comun din strada Romulus nepotul minor din afara
căsătoriei care era crescut de către bunicii materni.
În seara zilei de 16 octombrie 2004,
inculpatul D.I., aflat sub influența băuturilor alcoolice și având asupra sa un
cuțit tip briceag cu lungimea lamei de 10-12 cm și o sticlă cu vin, a venit la
locuința părții vătămate însoțit de nepotul său cu scopul de a-și convinge
soția să revină în domiciliul comun.
Martora D.R.E. a refuzat să se mai
întoarcă acasă, iar inculpatul a început să se manifeste agresiv, împingând-o
pe fiica sa R.E. care s-a interpus între cei doi, pentru a-i separa.
A intervenit în mod provocator și
partea vătămată, aflată, de asemenea, sub influența băuturilor alcoolice, care
a declanșat conflictul nemijlocit cu inculpatul pe care l-a insultat, îmbrâncit
iar în continuare a spart un geam, ridicând o bucată din acesta deasupra
capului, mișcare necontrolată în cursul căreia și-a rănit concubina, aflată în
apropiere, care a căzut la podea; în aceste împrejurări inculpatul a scos din
buzunar cuțitul pe care îl purta asupra sa și a înjunghiat partea vătămată,
aplicându-i 5 lovituri consecutive în zona hemitoracelui stâng, prima având
intensitate ridicată, cauzând „plagă penetrantă toraco-abdominală, cu
interesare de diafragm și lob hepatic stâng, hemoperitoneu, hemopneumotorax
stâng” care a necesitat internare în regim de urgență și intervenție
chirurgicală în perioada 17-23 octombrie 2004 în Spitalul Universitar de
Urgență București; leziunile traumatice au necesitat pentru vindecare, potrivit
raportului de expertiză medico-legală A 1/12154 din 18 februarie 2005, întocmit
de I.M.L. Mina Minovici București, 25-30 zile îngrijiri medicale și au pus în
primejdie viața victimei.
Incidența art. 73 lit. b) C. pen., a
fost reținută prin completarea situației de fapt din rechizitoriu cu aspectele
anterior arătate privind comportarea provocatoare a victimei în debutul
altercației avute cu inculpatul, stabilite pe baza declarațiilor concordante
date la cercetarea judecătorească de către partea vătămată, inculpat și ceilalți
membri ai familiei acestuia, singurii participanți la incidentul arătat.
Schimbarea încadrării juridice în
infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., a fost respinsă de
tribunal cu motivarea că inculpatul a acționat cu intenția, manifestată și în
plan obiectiv ca atare, de a produce părții vătămate vătămări ale integrității
corporale, iar nu de a-i suprima viața, întemeiată pe mai multe elemente de
fapt dovedite în cauză și anume: intensitatea scăzută a loviturilor 2-5 și
zonele periferice în care au fost aplicate, stare psihică în care inculpatul a
acționat, relațiile normale anterioare dintre partea vătămată și inculpat,
precum și atitudinea manifestată de acesta din urmă care a încetat singur să
mai lovească victima, aflată în fața sa în picioare, în momentul în care
aceasta i-a anunțat pe ceilalți membri ai familiei că a fost tăiat.
Împrejurările reținute de instanță
cu semnificația de circumstanțe atenuante prevăzute în art. 74 lit. a) și c) C.
pen., de natură a trage consecințele favorabile din art. 76 lit. c) C. pen., se
referă la conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii,
lipsa de antecedente penale, comportarea sinceră a acestuia în cursul
procesului penal, starea medicală a inculpatului și faptul că este căsătorit,
are trei copii și o familie organizată.
Celelalte rezolvări juridice
adoptate de instanță pe latură civilă au avut ca justificare legală
dispozițiile art. 14 și următoarele C. proc. pen. și art. 106 din O.U.G. nr. 150/2002.
Prin decizia penală nr. 739 din 3
octombrie 2005, Curtea de Apel București, secția a I penală, a admis apelul
declarat de către procuror și a desființat parțial sentința pe latură penală cu
privire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. și art. 73 lit.
b) C. pen., iar în rejudecare pe fond în limitele arătate a condamnat pe
inculpat pentru tentativă la omor fapta penală a acestuia imputată prin
rechizitoriu, prevăzută în art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art.
74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa principală de 3 ani
închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen. (pedeapsă complementară).
Prin aceeași decizie s-a luat act de
retragerea apelului inculpatului, potrivit declarației scrise făcută
premergător dezbaterilor, ți a fost obligat acesta la 100 RON cheltuieli
judiciare statului. A fost menținută arestarea preventivă în cauză a
inculpatului deducându-se perioada executată în modalitatea arătată anterior cu
începere de la 2 martie 2005 la zi.
Intenția de a ucide a inculpatului,
contrar aprecierii primei instanțe, a fost dedusă în apel din împrejurările de
fapt ale cauzei, reținându-se că obiectul vulnerant folosit (briceag cu lama de
12 cm) era apt să cauzeze moartea, loviturile au fost aplicate cu intensitate
deosebită în zona hemitoracelui stâng cauzându-se victimei o plagă penetrantă toraco-abdominală
cu interesare de diafragm și lob hepatic stâng, leziuni traumatice ce au pus în
primejdie viața victimei potrivit expertizei medico-legale necontestată de
inculpat ca atare, fapta dedusă judecății constituie tentativă la infracțiunea
de omor iar nu vătămare corporală gravă.
Înlăturarea și a circumstanței
atenuante legale a provocării prevăzută în art. 73 lit. b) C. pen., a fost
motivată în raport de împrejurarea că situația conflictuală a fost produsă prin
fapta ilicită a inculpatului care a injuriat, amenințat și îmbrâncit pe soție
și concubina victimei, în locuința acesteia din urmă.
Prin recursul de față, în termen,
declarat de inculpat se solicită în principal menținerea sentinței, iar în
subsidiar reținerea art. 73 lit. b) C. pen., și reducerea pedepsei
corespunzător cazurilor de casare prevăzute de art. 385
9
alin. (1) pct.
17, 18 și 14 C. proc. pen.
Criticile formulate sunt parțial
întemeiate.
Lovirea puternică și repetată a
victimei cu un briceag cu lama de 12 cm în zona toraco-abdominală, agresiune ce
a avut ca urmare cauzarea unei plăgi penetrante cu interesare de diafragm și lob
hepatic stâng, leziune traumatică ce a pus în primejdie viața victimei
necesitând intervenție chirurgicală de specialitate, în total fiind acordate 25-30
zile de îngrijiri medicale, denotă intenția de a ucide, fapta realizând
elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor (iar nu aceea de
vătămare corporală gravă care vizează exclusiv integritatea corporală a
victimei).
Existența circumstanței atenuante
legale a provocării prevăzută în art. 73 lit. b) C. pen., nu subzistă în
situația în care, cum este cazul în speță, intervenția inculpatului în conflict
este urmarea faptei ilicite a inculpatului care a injuriat, amenințat și
îmbrâncit în locuința victimei rudele apropiate pentru rezolvarea unor
neînțelegeri de familie.
Este justificată însă solicitarea
privind reducerea pedepsei prin reaprecierea criteriilor de individualizare
prevăzute în art. 72 și următoarele C. pen., corespunzător cazului de casare
din art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
În acest sens, circumstanțele
atenuante judiciare prevăzute în art. 74 lit. a) și c) C. pen., reținute în
favoarea inculpatului în apel, în condițiile în care acesta este pensionar, cu
o familie organizată din care au rezultat trei copii, având afecțiuni psihice
ce îi conferă un discernământ scăzut asupra faptei comise, impun în
considerarea finalității arătate în art. 52 C. pen., reducerea pedepsei către
limita inferioară specială, până la cuantumul de un an și 8 luni închisoare.
Reducerea pedepsei sub limita
obligatorie de 2 ani închisoare prevăzută de art. 65 alin. (1) C. pen., are
drept consecință înlăturarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Ca atare, în baza art. 385
15
pct. 2 lit. d), raportat la art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.,
se va admite recursul inculpatului și se va casa decizia instanței de apel iar
în rejudecare pe fond va fi reformată această hotărâre în limitele arătate
anterior, menținându-se celelalte dispoziții adoptate în faza intermediară a
judecății procesului penal amintită.
În baza art. 385
17
alin.
(4), raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa
aplicată inculpatului timpul arestării preventive de la 2 martie 2005 la 11
ianuarie 2006.
Onorariul apărătorului din oficiu în
recurs în sumă de 40 RON se va plăti din fondurile Ministerului Justiției și
rămâne în sarcina statului potrivit art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul D.I. împotriva deciziei nr. 739/A din 3 octombrie 2005 a Curții de
Apel București, secția I penală.
Casează decizia penală
sus-menționată numai cu privire la pedeapsă.
Reduce pedeapsa principală aplicată
inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu
aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., de la 3 ani închisoare la un an și 8 luni
închisoare.
Înlătură pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Menține restul dispozițiilor
hotărârii.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 martie 2005 la 11 ianuarie
2006.
Onorariul în sumă de 40 lei pentru
apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11
ianuarie 2006.