ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8135/2005

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 415/2003, Curtea de Apel București a admis apelul declarat de reclamanta L.A.I. împotriva sentinței civile nr. 275/2000 pronunțată de Tribunalul București pe care a schimbat-o în întregime, în sensul că a obligat pe intervenienții R.G., T.F. și T.G. să lase acesteia în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul nr.1 al imobilului situat în București. Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut că imobilul în litigiu a fost greșit naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950 deoarece, fostul proprietar T.P.I., în calitatea sa de profesor universitar, nu făcea parte din categoria exploatatorilor.

Pe de altă parte, Decretul însuși nu constituie un titlu valabil de preluare deoarece contravine Constituției, încalcă dreptul de proprietate și tratatele internaționale la care România era parte. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Consiliul General al Municipiului București prin Primar General, R.G., T.F. și T.G. care au calitatea de pârât și respectiv, intervenienți. Criticile formulate prin motivele tuturor recursurilor declarate vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei dar, analizarea acestora nu s-a impus în fața instanței investite, ca urmare a constatării necompetenței materiale a acesteia în soluționarea acestei căi de atac. Potrivit art. 306 alin. (2) și art. 158 C. proc.

civ., examinarea competenței instanței sesizată cu examinarea oricărui litigiu, este prioritară și trebuie să se producă chiar și din oficiu. În speță, față de valoarea imobilului situată sub cuantumul de 5 miliarde lei fixat prin dispozițiile art. 2 C. proc. civ. drept criteriu de competență pentru soluționarea în fond a cauzelor civile, precum și de obiectul acțiunii, acela al unei cereri în revendicare, urmează a se constata că, potrivit dispozițiilor legale menționate, așa după cum ele au fost modificate prin art. II din Legea nr. 219/2005, instanța competentă a soluționa prezentul recurs este Curtea de Apel. Valoarea imobilului a fost menționată în fața instanței de fond dar și pe parcursul procesului, efect al vânzării bunului, ca fiind sub 300 milioane lei iar natura juridică a acțiunii a fost precizată prin chiar acțiunea introductivă în instanță, acțiune întemeiată pe prevederile art. 480 C. civ.

În aceste condiții și, ținând seama de obligativitatea aplicării dispozițiilor noi procedurale încă de la data intrării lor în vigoare (art. 725 C. proc. civ.) urmează a se reține necompetența Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor vizând litigii al căror obiect au o valoare mai mică de 5 miliarde lei. Pe cale de consecință, cauza va fi trimisă Curții de Apel spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Conform art. II alin. (3) din Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 trimite recursurile declarate de pârât și de intervenienți la Curtea de Apel București spre competentă soluționare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2005.