ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4056/2005

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 332 din 8 martie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizueintul S.F. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: S.F.

a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 366 din 8 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală [(prin care a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare și 10 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și consum ilicit de droguri, prevăzută de art. 4 din aceeași lege)] cu motivarea că la soluționarea în fond a cauzei nu i s-a acordat un termen pentru a avea posibilitatea angajării unui avocat, fiind apărat de apărătorul coinculpatei B.F., fără consimțământul său, acest avocat a influențat martorii din cauză. S-a mai reținut că aspectele invocate de revizuient nu constituie fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanța de judecată la soluționarea cauzei, în sensul art. 394 lit. a) C. proc.

pen. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 300 din 20 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuient. Împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs prin care a reiterat motivele inserate în cuprinsul cererii introductive și în apel, învederând că declarația dată în cursul urmăririi penale nu a fost scrisă de el, ci de avocatul său și că nu este vinovat de comiterea infracțiunii de trafic ilicit de droguri. Recursul nu este fondat. Instanța de fond a analizat motivele de revizuire formulate de condamnat, iar instanța de control judiciar a verificat aspectele semnalate de revizuient, reținându-se justificat că cererea de revizuire nu este fondată.

Cazurile de revizuire sunt expres și limitativ arătate în dispozițiile art. 394 C. proc. pen. Printre cele șase cazuri de revizuire menționate de textul de lege mai sus arătate nu figurează și motivele invocate de condamnat. Vinovăția revizuientului a fost stabilită în baza probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, respectiv pe baza procesului verbal încheiat cu ocazia percheziției domiciliare, depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului. În speță nu i s-a făcut dovada condamnării vreunui martor ascultat în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, condiție pentru a se reține cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc.

pen. Celelalte aspecte invocate de condamnat referitoare la asistența juridică, au fost verificate în cadrul căilor ordinare de atac și nu pot constitui motive de revizuire a sentinței penale de condamnare. Ca atare recursul declarat de revizuient nu este fondat și, în baza art. 385 15 pct. 1, lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.F. împotriva deciziei penale nr. 300 din 20 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariu pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iulie 2005.