ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5060/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 566 din 15

aprilie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca

inadmisibilă, cererea formulată din Penitenciarul Rahova de către condamnata F.L.

privind revizuirea sentinței penale nr. 219 din 7 februarie 2004 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, astfel cum a rămas definitivă prin decizia

penală nr. 4096 din 10 august 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin

care a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicația art. 41 alin. (2) și art. 75 lit.

a) C. pen., la pedeapsa de 12 ani închisoare.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că motivele invocate de condamnată privind neparticiparea

acesteia la săvârșirea infracțiunii și faptul că nu este decât consumatoare de

droguri nu se încadrează în cazul de revizuire invocat în cerere, prevăzut de art.

394 lit. a) C. proc. pen.

În același sens au fost formulate și

concluziile cercetărilor prealabile efectuate de Parchetul de pe lângă

Tribunalul București, înaintate la instanță cu adresa nr. 132/II-6 din 14

februarie 2005.

Apelul declarat de condamnată ca cu

solicitarea de a-i fi admisă în principiu cererea de revizuire a fost respins,

ca nefondat, prin decizia penală nr. 398/ A din 16 mai 2005 a Curții de Apel

București, secția a II-a penală, fiind obligată aceasta la suma de 800.000 lei

cheltuieli judiciare statului.

Împotriva ambelor hotărâri s-a

declarat în termen recurs de către revizuientă, cale de atac nemotivată, a

cărei soluționare a fost lăsată la apreciere cu ocazia dezbaterilor.

Examinând legalitatea hotărârilor

atacate în limitele cazurilor de casare ce se iau în considerare din oficiu,

prevăzute în art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se constată

următoarele:

Potrivit art. 401 alin. (1) și (3) C.

proc. pen., pentru a admite în principiu cererea de revizuire, instanța,

ascultând concluziile procurorului și ale părților, examinează dacă cererea de

revizuire este făcută în condițiile prevăzute de lege, se sprijină pe unul

dintre motivele prevăzute în art. 394 și există la dosar, s-au sunt depuse,

dovezile pentru cazul invocat.

Motivele invocate în cerere privind

lipsa de vinovăție și faptul că este încă consumatoare de droguri examinate ca

atare și înlăturate, ca nefondate, în procesul anterior finalizat prin

condamnare, nu constituie „fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de

instanță la soluționarea cauzei” de natură a justifica revizuirea potrivit

cazului indicat în art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Ca atare, cererea de revizuire nu

îndeplinește condiția prealabilă obligatorie sus-menționată, fiind justificată

respingerea sa ca inadmisibilă.

În consecință, recursul revizuientei

va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., urmând ca aceasta să fie obligată în baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., la suma de 160 lei, din care 40 lei reprezintă onorariul pentru

apărătorul desemnat din oficiu avansat din fondurile Ministrului Justiției, cheltuieli

judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de revizuienta F.L. împotriva sentinței penale nr. 398 din 16 mai 2005

a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.

Obligă recurente la plata sumei de 160

lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

septembrie 2005.