ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5096/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 524 din 29

mai 2003 a Tribunalului București, secția I penală, s-a respins cererea de

revizuire formulată de condamnatul I.G.N., împotriva sentinței penale nr. 791

din 13 decembrie 2001 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

Revizuientul a fost obligat la

300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 150.000 lei onorariul

avocatului din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Instanța de judecată a reținut că

revizuientul a fost condamnat prin sentința penală nr. 791/2001 a Tribunalului

București la 10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de comercializare

de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

hotărâre rămasă definitivă prin respingerea recursului.

În motivarea cererii de revizuire, a

susținut că a fost îndemnat la săvârșirea acestor fapte de către o altă

persoană, solicitând în dovedirea acestei situații audierea de martori. A mai

pretins că, în condițiile date, pedeapsa este prea aspră.

Or în referatul Parchetului de pe

lângă Tribunalul București, după analizarea cererii, s-a propus respingerea

acesteia.

Întrucât cererea se referă la

audierea unor martori pe situații de fapt cunoscute la data judecății și la

reducerea pedepsei s-a apreciat că nu îndeplinește cerințele art. 394 lit. a)

C. proc. pen.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 372/ A din 30 iunie 2003, a respins, ca nefondat,

apelul declarat de condamnat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs revizuientul și a solicitat admiterea cererii și rejudecarea cauzei.

Recursul este neîntemeiat.

Revizuirea unei hotărâri penale

rămasă definitivă poate avea loc numai în situația în care există vreunul din

cazurile prevăzute limitativ de dispozițiile art. 394 C. proc. pen.

Întrucât motivele invocate în

cererea de revizuire de către condamnat nu se încadrează în cazurile expres

prevăzute de legiuitor, solicitându-se o prelungire a probatoriului pentru

dovedirea unor fapte cunoscute și verificate anterior de către instanța de fond

și instanțele de control judiciar în căile ordinare de atac și o reducere a

pedepsei, în mod corect instanțele au respins cererea de revizuire promovată.

Astfel fiind, urmează ca recursul

declarat în cauză să fie respins, cu obligarea revizuientului la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

condamnatul revizuient I.G.N. împotriva deciziei penale nr. 372/ A din 30 iunie

2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

noiembrie 2003.