ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3656/2003

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1168 din 10

decembrie 2002, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea

condamnatului G.A., prin care a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 524

din 25 septembrie 2000 a aceluiași tribunal.

Instanța a reținut că prin sentința

penală nr. 524 din 25 septembrie 2000 a Tribunalului București, rămasă

definitivă prin decizia penală nr. 2684 din 25 mai 2001 a Curții Supreme de

Justiție, revizuientul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 ani

închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),d), și

e) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., art. 189 alin. (2) C. pen., art. 201

alin. (1) cu referire la art. 200 alin. (3) C. pen.

Condamnatul a invocat existența unor

împrejurări necunoscute de instanțe, respectiv comportamentul abuziv, în timpul

urmăririi penale, al lucrătorului de poliție, precum și faptul că în timpul

judecății i s-au respins probele cu martori solicitate.

În motivarea hotărârii de respingere

a cererii de revizuire, instanța a reținut că, în realitate cazul de revizuire

invocat este cel prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc. pen., însă nu este

dovedit pe baza unor hotărâri judecătorești sau a ordonanței de urmărire a

procurorului.

S-a mai arătat că faptul respingerii

audierii unor martori propuși în apărare nu se încadrează în vreunul dintre

cazurile de revizuire prevăzute de lege.

Apelul condamnatului împotriva

hotărârii sus-arătate a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 100

din 26 februarie 2003.

Împotriva acestei decizii penale

condamnatul G.A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor și

rejudecarea cauzei.

Verificând hotărârea atacată, Curtea

constată că recursul nu este fondat.

Motivul de revizuire, prevăzut de

art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., invocat în cerere, nu este legal

dovedit.

Celălalt motiv neadministrarea unor

probe solicitate în apărare, nu este prevăzut printre cazurile de revizuire

arătate de art. 394 C. proc. pen.

Față de cele ce preced, recursul condamnatului

revizuient urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul revizuient G.A. împotriva deciziei penale nr. 100 din

26 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi

10 septembrie 2003.