ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3656/2003

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1168 din 10 decembrie 2002, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea condamnatului G.A., prin care a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 524 din 25 septembrie 2000 a aceluiași tribunal. Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 524 din 25 septembrie 2000 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2684 din 25 mai 2001 a Curții Supreme de Justiție, revizuientul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),d), și e) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., art. 189 alin. (2) C. pen., art. 201 alin. (1) cu referire la art. 200 alin. (3) C. pen.

Condamnatul a invocat existența unor împrejurări necunoscute de instanțe, respectiv comportamentul abuziv, în timpul urmăririi penale, al lucrătorului de poliție, precum și faptul că în timpul judecății i s-au respins probele cu martori solicitate. În motivarea hotărârii de respingere a cererii de revizuire, instanța a reținut că, în realitate cazul de revizuire invocat este cel prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc. pen., însă nu este dovedit pe baza unor hotărâri judecătorești sau a ordonanței de urmărire a procurorului. S-a mai arătat că faptul respingerii audierii unor martori propuși în apărare nu se încadrează în vreunul dintre cazurile de revizuire prevăzute de lege. Apelul condamnatului împotriva hotărârii sus-arătate a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 100 din 26 februarie 2003. Împotriva acestei decizii penale condamnatul G.A.

a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei. Verificând hotărârea atacată, Curtea constată că recursul nu este fondat. Motivul de revizuire, prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., invocat în cerere, nu este legal dovedit. Celălalt motiv neadministrarea unor probe solicitate în apărare, nu este prevăzut printre cazurile de revizuire arătate de art. 394 C. proc. pen. Față de cele ce preced, recursul condamnatului revizuient urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient G.A. împotriva deciziei penale nr. 100 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată, în ședință publică, azi 10 septembrie 2003.