ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1062/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, prin sentința nr. 63 din 5 mai 2005, a admis excepția invocată de

pârâtă și a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul R.T. în

contradictoriu cu intimatul O.R.C.B. București.

În considerentele acestei hotărâri

s-a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998,

respectiv, reclamantul nu a comunicat pârâtei cererea de chemare în judecată,

înscrisurile pe care se întemeiază și după caz, interogatoriul, deși avea

această obligație, potrivit legii.

La data de 26 iulie 2005,

reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de instanța de

apel, fără a indica temeiul de drept.

Din motivarea formulată în cererea

de recurs, reclamantul nu face critici cu privire la nelegalitatea sentinței

atacate ci învederează instanței situația de fapt a terenului câștigat prin

licitația publică din data de 25 ianuarie 2001, potrivit procesului verbal de

punere în posesie din 11 iulie 2001.

Curtea, reținând că recursul nu

cuprinde motivele de nelegalitate ale hotărârii atacate, potrivit prevederilor art.

302

1

lit. c) C. proc. civ., că potrivit art. 306 C. proc. civ.

recursul se constată nul dacă nu este motivat în termen, că potrivit alin. (2)

al aceluiași articol, nu sunt motive de ordine publică care să fie puse în

discuția părților, va aplica sancțiunea nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamantul R.T., împotriva sentinței nr. 63 din 5 mai 2005, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 15 martie 2006.