ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2987/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2987/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 26
aprilie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, pentru minori
și de familie, în dosarul nr. 143/P/AP/MF/2006, s-a dispus menținerea măsurii
arestării preventive a inculpatului D.A.
S-a reținut că, prin sentința penală
nr. 16 din 3 martie 2006, Tribunalul pentru minori și familie Brașov a dispus
condamnarea inculpatului D.A., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit.
c), alin. (2
1
) lit. a) C. pen.
În apelul inculpatului, instanța de
judecată a procedat la verificarea din oficiu a temeiniciei și legalității
măsurii arestării preventive, potrivit dispozițiilor art. 160
b
C.
proc. pen. și art. 300
2
C. proc. pen.
Instanța de judecată a constatat că
măsura arestării preventive s-a luat cu respectarea tuturor dispozițiilor
legale în materie, iar menținerea ei se impune întrucât temeiurile de fapt și
de drept care au determinat-o nu s-au modificat sau încetat.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești a declarat recurs în termen legal inculpatul D.A., fără a arăta
motivele de casare.
Verificând hotărârea judecătorească
din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen.,
Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Tribunalul pentru minori și familie
Brașov a dispus arestarea preventivă a inculpatului D.A. pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie, constând în aceea că, la data de 26 septembrie 2005,
împreună cu o altă persoană, l-a deposedat prin violență pe minorul N.I.C. de telefonul
mobil.
Temeiul juridic al arestării
preventive dispuse, la data de 5 octombrie 2005 (mandat de arestare preventivă nr.
47), l-au constituit dispozițiile art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Curtea de Apel Brașov a constatat în
mod just că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată și
menținută cu respectarea dispozițiilor procesual penale și în conformitate cu
probele administrate în cauză din care rezultă săvârșirea de către inculpat a
infracțiunii reținute în sarcina sa.
Având în vedere circumstanțele reale
ale faptei, precum și cele personale ale inculpatului, constatând că temeiurile
de fapt și de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat,
instanța de judecată a dispus în mod legal și temeinic menținerea acestei măsuri.
Așa fiind, Curtea urmează să
respingă, ca nefondat, recursul inculpatului, cu obligarea acestuia la plata
cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Văzând dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul D.A. împotriva încheierii de ședință din 26 aprilie
2006, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, pentru minori și de
familie în dosarul nr. 143//P/Ap/MF/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
10 mai 2006.