ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3232/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3232/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 4 iulie 2003, reclamanta P.O.C.P. Oradea a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Comisia specială de retrocedare a unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, solicitând: a se constata că imobilul situat în Băile Felix, comuna Sânmartin, județul Bihor, înscris în C.F. nr. 1 Sânmartin, nr. top 206/1, 210/1, 217/1, 218/1, 230/1, 230/4, 230/8, 231, 232, 234/1, 242, 244, 245/3, 245/5, 245/7, 245/8, 245/9, 260, 261, 262, 263/4, 264, 274, 276, 278, 280/2, 284 ( în total 135.618 mp), a fost trecut abuziv în proprietate de stat; a se anula decizia Comisiei speciale comunicată prin adresa nr. 7149 din 29 mai 2003, pct. 29; a se dispune restituirea în natură a imobilului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că imobilul în litigiu a aparținut Ordinului romano-catolic de la înființarea evidențelor funciare, iar trecerea abuzivă în proprietatea statului a avut loc prin încheierea C.F. nr. 2435 din 18 iulie 1948. Prin sentința civilă nr. 258/2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă, ca prematură, acțiunea, reținându-se că numai decizia emisă de Comisia specială de retrocedare poate fi atacată în instanță, conform O.U.G. nr. 94/2000, decizie care nu a fost încă emisă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamanta, arătând, în esență, că, prin adresa contestată, la pct. 29, Comisia stabilește că imobilul revendicat nu poate face obiectul retrocedării, deci se comunică respingerea cererii de retrocedare, astfel încât acțiunea nu este prematură.
Verificând cauza în funcție de motivarea recursului, conform art. 304 1 C. proc. civ., Curtea apreciază că sentința este legală și temeinică. Din analizarea actelor dosarului se reține că prin adresa nr. 7149 din 29 mai 2003, emisă de pârâtă, aceasta a solicitat reclamantei, înscrisurile necesare pentru soluționarea cererii sale de retrocedare a unor imobile. Referitor la imobilul în discuție (pct. 29 din adresă), pârâta a adus la cunoștință, reclamantei, prevederile O.U.G. nr. 94/2000, referitoare la retrocedarea construcțiilor și a terenului aferent. Potrivit art. 2 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, modificată, se pot ataca la instanța de contencios administrativ, numai deciziile Comisiei speciale de retrocedare.
Cum actul atacat nu este o decizie emisă în condițiile art. 2 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, modificată, el fiind un act premergător deciziei, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantei. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta P.O.C.P. împotriva sentinței civile nr. 258/CA/2004 - PI din 5 aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.