ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3232/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 4 iulie 2003, reclamanta P.O.C.P. Oradea a chemat în judecată pe

pârâtul Statul Român, prin Comisia specială de retrocedare a unor imobile care

au aparținut cultelor religioase din România, solicitând: a se constata că

imobilul situat în Băile Felix, comuna Sânmartin, județul Bihor, înscris în

C.F. nr. 1 Sânmartin, nr. top 206/1, 210/1, 217/1, 218/1, 230/1, 230/4, 230/8,

231, 232, 234/1, 242, 244, 245/3, 245/5, 245/7, 245/8, 245/9, 260, 261, 262,

263/4, 264, 274, 276, 278, 280/2, 284 ( în total 135.618 mp), a fost trecut

abuziv în proprietate de stat; a se anula decizia Comisiei speciale comunicată

prin adresa nr. 7149 din 29 mai 2003, pct. 29; a se dispune restituirea în

natură a imobilului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că imobilul în litigiu a aparținut Ordinului romano-catolic de la

înființarea evidențelor funciare, iar trecerea abuzivă în proprietatea statului

a avut loc prin încheierea C.F. nr. 2435 din 18 iulie 1948.

Prin sentința civilă nr. 258/2004, a

Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, a fost

respinsă, ca prematură, acțiunea, reținându-se că numai decizia emisă de

Comisia specială de retrocedare poate fi atacată în instanță, conform O.U.G. nr.

94/2000, decizie care nu a fost încă emisă.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, reclamanta, arătând, în esență, că, prin adresa

contestată, la pct. 29, Comisia stabilește că imobilul revendicat nu poate face

obiectul retrocedării, deci se comunică respingerea cererii de retrocedare,

astfel încât acțiunea nu este prematură.

Verificând cauza în funcție

de motivarea recursului, conform art. 304

1

C. proc. civ., Curtea

apreciază că sentința este legală și temeinică.

Din analizarea actelor dosarului

se reține că prin adresa nr. 7149 din 29 mai 2003, emisă de pârâtă, aceasta a

solicitat reclamantei, înscrisurile necesare pentru soluționarea cererii sale

de retrocedare a unor imobile. Referitor la imobilul în discuție (pct. 29 din

adresă), pârâta a adus la cunoștință, reclamantei, prevederile O.U.G. nr.

94/2000, referitoare la retrocedarea construcțiilor și a terenului aferent.

Potrivit art. 2 alin. (6)

din O.U.G. nr. 94/2000, modificată, se pot ataca la instanța de contencios

administrativ, numai deciziile Comisiei speciale de retrocedare.

Cum actul atacat nu este o

decizie emisă în condițiile art. 2 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000,

modificată, el fiind un act premergător deciziei, în mod corect instanța de

fond a respins acțiunea reclamantei.

Pentru considerentele

expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de

recurs de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta P.O.C.P. împotriva sentinței civile nr. 258/CA/2004 - PI din 5

aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 mai 2005.