ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7149/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7149/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra
conflictului
negativ de competență
de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva,
la data de 8 iunie 2004, reclamanta-debitoare SC M. SA a solicitat pe calea
procedurii speciale a somației de plată ca pârâtul-debitor T.V. să fie obligat
la plata sumelor de 151 dolari SUA în echivalent lei la cursul de schimb B.N.R.
din ziua plății, reprezentând debit restant și 41.185.865 lei reprezentând
contravaloare penalități contractuale.
Judecătoria Deva a invocat din oficiu excepția de
necompetență teritorială a acestei instanțe în soluționarea cererii și prin
sentința civilă nr. 2944 din 14 octombrie 2004, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.
Judecătoria sectorului 3 București a înregistrat
cauza sub nr. 881/2005 și, la termenul de judecată din 14 februarie 2005, a
invocat, la rândul său, excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe
în soluționarea cererii, declinând competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Deva
și,
constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului
Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra acestuia.
Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în
favoarea Judecătoriei Deva, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Competența teritorială convențională conferă părților
posibilitatea de a stabili, prin acordul lor, competența unei anumite instanțe
în soluționarea unui litigiu concret și alegerea sa se face, în mod obișnuit,
înainte de ivirea unui litigiu, adică odată cu încheierea convenției, când,
printre alte stipulații, se pot insera și clauze privitoare la instanța
competentă să soluționeze eventualele litigii dintre părți.
În cauza de față, potrivit prevederilor art. 16.2 din
contractul pentru servicii C. încheiat între SC M. SA și T.V., în caz de
litigiu între părți, acesta va fi soluționat de instanțele competente din
Municipiul București, alegerea de domiciliu fiind făcută în favoarea
reclamantei-creditoare.
Or, în ipoteza în care alegerea de competență a fost
făcută în interesul reclamantului, acesta are posibilitatea de a promova
acțiunea la instanța aleasă prin convenție sau la orice altă instanță
competentă potrivit legii (art. 5-6 și art. 10 C. proc. civ.).
Prin urmare, reclamantul este acela care are alegerea
instanței competente, potrivit art. 12 C. proc. civ., însă odată alegerea
competenței făcută, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei și nici instanța
nu poate să o dispună din oficiu, întrucât competența s-a stabilit în mod
definitiv prin introducerea acțiunii.
În speță,
reclamanta-debitoare SC M. SA a introdus cererea la instanța
domiciliului pârâtului, în conformitate cu dispozițiile art. 5 C. proc. civ.
Față de cele ce preced, urmează a fi stabilită
competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Deva.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Deva.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie
2005.