ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3289/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 2788 din 10

noiembrie 2003, Tribunalul Mureș a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A.U.

SA Ungheni, prin lichidator judiciar SC R.V.A. SRL, filiala Târgu-Mureș,

împotriva pârâtei SC I.C. SRL Sighișoara și a obligat-o pe pârâtă să-i

plătească reclamantei suma de 9.750.000 lei, reprezentând chirie neachitată,

precum și suma de 3.689.000 lei cu titlu de preț neachitat și 7.828.901 lei cu

titlu de dobândă legală, plus 1.782.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință

prima instanță a reținut că sumele pretinse prin acțiune vizează perioada

anterioară cumpărării imobilului de către pârâtă, aceasta nu a combătut prin

probe susținerile reclamantului, iar dispozițiile art. 969, art. 1429 alin. (1)

C. civ., art. 43 C. com. și art. 4 din O.G. nr. 9/2001 fundamentează în drept

admiterea acțiunii.

Prin decizia nr. 44/ A din 16 martie

2004, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis apelul pârâtei împotriva sentinței tribunalului, pe care a modificat-o

și a respins ca nefondată acțiunea reclamantei, obligând-o pe

intimata-reclamantă la plata către apelantă a sumei de 5.986.416 lei cheltuieli

de judecată.

În considerentele deciziei

pronunțate, instanța de apel a reținut că la data sesizării instanței, lichidatorul

nu putea acționa nici pentru menținerea, dar nici pentru denunțarea

contractului de închiriere, de vreme ce închirierea era expirată și contractul

de locațiune desființat.

Cu privire la fondul raporturilor

dintre fostul locator și fostul locatar, deși ele au fost considerate a nu fi

de esența pricinii, s-a reținut că apelanta a dovedit executarea de reparații

în sumă de 11.900.000 lei, depășind 9.750.000 lei pretenția referitoare la

chirie; privind transportul melcat, fier vechi etc., a apreciat că operațiunea

este ulterioară vânzării cumpărării halei de pui, când toate accesoriile

urmează necesarmente situația juridică a activului cumpărat.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs reclamanta SC A.U. SA, prin lichidator SC R.V.A. SRL, filiala

Târgu-Mureș, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ. și

solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate și admiterea

acțiunii sale, așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Recurenta susține astfel că deși se

recunoaște că în conformitate cu principiul disponibilității reclamanta este

aceea care fixează cadrul procesului, decizia recurată cuprinde elemente

străine pricinii, cu care instanța nu a fost sesizată.

Ca atare, arată că obiectul acțiunii

sale l-a constituit plata a 50 % din activul închiriat sub dublă condiție

expres precizată: acceptarea lucrărilor anterior executării de către locator și

dovedirea executării lor de către acesta, condiție care nu s-a realizat, iar cu

privire la achitarea fierului vechi, nu rezultă de nicăieri că bunurile

generice (fier vechi) au fost înstrăinate împreună cu activul respectiv.

Cu privire la calitatea sa

procesuală specială, aceea de lichidator, susține că nu este îndreptățit a

introduce doar acțiuni specifice reglementate de Legea nr. 64/1995, prin art. 43-58,

ci orice acțiune de drept comun în calitate de reprezentant legal și autorizat

al societății în faliment, temeiul juridic al dreptului său fiind art. 23 lit.

g) din lege.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor dosarului, se

constată următoarele:

Susținerea recurentei potrivit

căreia instanța de apel nu a respectat principiul disponibilității și nu a

examinat raporturile juridice ce decurg din obiectul acțiunii dedus judecății,

pronunțând o hotărâre ce cuprinde elemente străine pricinii nu este fondată,

întrucât se constată că, dimpotrivă, instanța a avut în vedere tocmai

principiul disponibilității atunci când a analizat calitatea procesuală

specială a reclamantei, iar motivarea deciziei se întemeiază pe dispoziții

legale aplicabile speței, precum și pe probatoriile administrate și nu conține

elemente străine de natura pricinii.

Astfel, cu privire la calitatea

procesuală a societății lichidatoare s-a stabilit corect că aceasta nu este un

succesor cu titlu universal al societății în faliment, ci doar un mandatar,

lichidatorul executând un „mandat special, limitat, izvorând din lege”,

respectiv Legea nr. 64/1995, și în temeiul acesteia, nu poate introduce acțiuni

de drept comun, ci doar acțiuni specifice, reglementate de lege în art. 44, 45,

52-58, a căror enumerare este limitativă și nu exemplificativă.

Tot corect s-a reținut și că la data

sesizării instanței, 9 mai 2003, lichidatorul nu mai putea acționa pentru

menținerea sau denunțarea contractului de închiriere, deoarece acesta expirase,

fiind desființat, iar la data de 21 februarie 2001, pârâta dobândise calitatea de

proprietar al bunului închiriat.

În subsidiar, instanța de apel a

analizat și raporturile dintre fostul locator și fostul locatar, deși această

examinare excede cadrului procesual, fixat de reclamantă, astfel cum s-a arătat

mai sus.

A reținut, drept urmare, că s-a

făcut dovada efectuării lucrărilor de reparații conform prevederilor

contractuale și acestea au fost însușite de reclamantă fără rezerve, cu atât

mai mult cu cât pârâta nu ar fi putut participa la licitație dacă ar fi avut

datorii față de reclamantă.

În ce privește pretențiile constând

în contravaloarea transportorului melcat, fier vechi etc., s-a reținut că fiind

pretenții ulterioare dobândirii proprietății activului închiriat, acestea

urmează în mod necesar situația activului cumpărat.

În consecință, reținându-se că

recurenta nu a formulat nici o critică de natură să conducă la desființarea

deciziei curții de apel, în condițiile art. 304 C. proc. civ., aceasta va fi

menținută ca fiind temeinică și legală și recursul declarat în cauză de

reclamanta SC A.U. SA, prin lichidator SC R.V.A. SRL, filiala Târgu-Mureș, va

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta SC A.U. SA prin lichidator SC R.V.A. SRL, filiala Târgu-Mureș,

împotriva deciziei nr. 44/ A din 16 martie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 iunie 2005.