ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9304/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9304/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
SECȚIA
CIVILĂ ȘI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Asupra recursului civil de față, constată: Prin cererea înregistrată la 19 mai 2003 reclamantul D.Ș. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Comunei Baba–Ana, județul Prahova, cerând să fie obligată să-i restituie, în natură, imobilele confiscate în baza deciziei nr. 83 din 30 ianuarie 1976 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Prahova, despăgubiri în sumă de cca. 75.000.000 lei pentru bunurile distruse (menționate în cerere), compensarea acestei sume cu suma de 16.203.383 lei, primită cu titlu de despăgubire la data preluării imobilului precum și obligarea la plata chiriei pentru un imobil, de la data notificării 25 iulie 2005 la zi (câte 100.000 lei/lunar).
Prin sentința civilă nr. 72 din 30 ianuarie 2004 Tribunalul Prahova a admis, în parte, acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului sumele de 15.819.750 lei, contravaloarea chiriei actualizată, 28.316.900 lei contravaloare plantații și 5.726.760 lei contravaloare construcții demolate, sume ce urmează a fi compensate cu suma de 17.302.484 lei reprezentând despăgubiri primite de stat de către reclamant. Urmare a compensării pârâta a fost obligată să plătească reclamantului diferența de 32.560.926 lei. Prin decizia civilă nr. 1282 din 22 aprilie 2004 Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de pârâtă și a schimbat, în tot, sentința, în sensul că, a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul D.Ș. reiterând situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată și prezentând soluțiile adoptate de către instanțele de fond. Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte urmează a constata că recursul dedus judecății este lovit de nulitate pentru următoarele considerente: În drept, recursul este o cale de atac deschisă hotărârilor nelegale care au fost pronunțate de instanțele de fond. Dacă orice parte poate uza de această cale extraordinară de atac pentru a supune cenzurii și controlului Înaltei Curți hotărârea care a nemulțumit-o, ea este obligată, tocmai pentru a face posibil un atare control, să-și motiveze recursul arătând temeiurile de drept pentru care cere desființarea acelei hotărâri.
Soarta unui recurs depinde în primul rând de modul cum sunt formulate motivele de casare, căci numai motivul formulat în scris și numai în măsura în care acesta a fost formulat poate fi cercetat de Înalta Curte. Ori, în speță, reclamantul nu a formulat în scris vreun motiv de casare, rezumându-se să arate care au fost pretențiile sale și care au fost soluțiile date de instanțele judecătorești în primă instanță și în apel, aspecte care nu satisfac cerințele referitoare la motivarea recursului. Așa fiind, cum reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a-și motiva recursul, obligație ce îi revenea în conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., și cum, în cauză, nu sunt date motive de ordine publică, Înalta Curte, în baza art. 306 alin. (1) C. proc.
civ. urmează a constata nulitatea recursului dedus judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Constată nul recursul declarat de reclamantul D.Ș. împotriva deciziei nr. 1282 din 22 aprilie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția Civilă Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 noiembrie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.