ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3429/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3429/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința
penală nr. 55 din 25 mai 2011 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru
cauze cu minori, a respins plângerea formulată de petentul S.G. împotriva
rezoluțiilor nr. 390/P/2009 din 11 noiembrie 2010 și nr. 57/11/2/2011 din 07
martie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care le
menține.
A obligat petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli
judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele :
Prin cererea
înregistrată la această instanță sub nr. 245/39/2011 din 21 martie 2011
petentul S.G. a formulat plângere împotriva rezoluțiilor nr. 390/P/2009 din 11
noiembrie 2010 și nr. 57/11/2/2011 din 07 martie 2011 ale Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Suceava, solicitând ca intimații să fie judecați pentru
săvârșirea infracțiunilor
reclamate
întrucât aceștia aveau cunoștință despre infracțiunile săvârșite de R.V. A mai
arătat că intimații care funcționează în cadrul I.P:J. Suceava nu au aplicat
dispozițiile legale în materie, respectiv codul penal
în ceea ce
privește pe R.V., favorizându-l în mai multe dosare penale. A susținut că deși
a formulat mai multe plângeri penale împotriva făptuitorului R.V., intimații în
exercitarea atribuțiilor lor l-au favorizat pe infractor, situație care i-a
cauzat prejudicii de imagine și i-a limitat dreptul de a promova în activitatea
pe care o desfășoară în cadrul
Agenției
Naționale a Penitenciarelor. Apreciază activitatea desfășurată de
intimați
ca fiind abuzivă și îndreptată împotriva intereselor sale.
In dovedirea
plângerii petentul a depus al dosar copia xerox a mai multor înscrisuri iar
instanța din oficiu a dispus atașarea la dosarul cauzei a dosarului în care au
fost efectuate acte premergătoare de către organul de urmărire penală. Astfel,
în cursul anului 2009, numitul S.G.
din orașul
Urlați, județul Prahova a formulat mai multe plângeri
împotriva unor
ofițeri și agenți de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române și de la Inspectoratul de Politie al Județului Suceava. Prin plângerea
înregistrată sub nr. 1479/P/2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București, numitul S.G. a solicitat efectuarea de cercetări față de cms. șef O.S.
și insp. princ T.O. din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și
față de cms. șef B.C.M., sinsp. I.S.R., ag. șef adj. I.I. și ag. șef G.C. din
cadrul inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, pentru infracțiunile de
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului,
prev. de art. 246 și art. 264 C. pen.
În fapt, s-a
arătat că lucrătorii de poliție sus menționați nu și-au îndeplinit în mod
corespunzător atribuțiile de serviciu, și prin lipsa de cooperare cu
autoritățile judiciare italiene, nu au luat măsuri pentru anularea mandatului
de arestare preventivă și a hotărârii judecătorești emise eronat pe numele său
de către judecătorul pentru anchete preliminare din cadrul Tribunalului Parma.
În cuprinsul
plângerii, petentul a mai precizat că este funcționar public în cadrul
Penitenciarului Târgșor, județul Prahova, cu gradul profesional de agent
principal și că emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele său a fost
de natură să îi dăuneze imaginii și carierei profesionale.
Prin Ordonanța
nr. 1479/P/2009, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în baza
disp. art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus
neînceperea urmăririi penale față de cms. șef O.S. și insp. princ. T.O. din
cadrul Inspectoratului General al Poliție Române, pentru infracțiunile prev. de
art. 246 și art. 264 C. pen. Prin același act procedural, în baza disp. art. 38
și art. 42 rap. la art. 45 alin. (1) C. pen., s-a dispus disjungerea cauzei
față de lucrătorii de poliție B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C., toți din cadrul
I.P.J. Suceava, și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru cercetări sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și art.
264 C. pen. În cauză au fost efectuate acte premergătoare din care a
rezultat că în data de 28 aprilie 2008, S.P. din comuna Mălini, județul
Suceava,
fratele petentului S.G., a fost arestat preventiv de către autoritățile
judiciare italiene pentru comiterea infracțiunii de tâlhărire, ocazie cu care
acesta a furnizat anchetatorilor datele de identitate ale fratelui său S.G. Ulterior,
familia arestatului a adresat organelor de poliție române mai multe memorii
prin care își exprima îngrijorarea cu privire la soarta numitului S.P. În
cadrul verificărilor s-a stabilit că S.P. era arestat de către autoritățile
italiene și că și-a atribuit identitatea fratelui său. Demersurile întreprinse
de lucrătorii de poliție români, prin intermediul atașatului de afaceri interne
la Roma, au condus la stabilirea realei identități a persoanei arestate.
Totodată, având în vedere toate informațiile obținute, organele de poliție din
cadrul I.G.P.R., s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de către S.P.
a infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 C. pen., situație
în care s-a format dosarul penal nr. 1792/P/2009 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Fălticeni, județul Suceava. Dosarul a fost trimis inițial pentru
efectuarea de cercetări la Postul de Poliție al comunei Mălini, județul
Suceava, fiind instrumentat de către ag. șef G.C., iar ulterior, în baza disp.
art. 217 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus trecerea cauzei la I.P J. Suceava
- Serviciul de Investigații Criminale, dosarul fiind repartizat spre
soluționare sinsp. I.S.R. Prin referatul din 04 mai 2009, întocmit de sinsp. I.S.R.,
în baza disp. art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. j) C. proc. pen., dosarul
penal nr. 1792/P/2009 a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Fălticeni cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de numitul S.P.
pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prev. de art. 293 C. pen., cu
motivarea că pentru aceeași faptă S.P. este cercetat și de autoritățile
judiciare italiene. Din cercetări a mai rezultat că B.C.M., în calitate de șef
al Serviciului Poliției Criminale din cadrul P.PJ. Suceava, a primit și a
repartizat spre soluționare, lucrătorilor de poliție din subordine, două
petiții formulate de numitul S.G., respectiv nr. R/37607 din 04 mai 2009 și
R/37676 din 15 mai 2009, iar la finalizarea cercetărilor a semnat adresele prin
care i s-au comunicat petentului modalitățile de rezolvare a aspectelor
sesizate.
Cercetările cu
privire la aceste două petiții au fost efectuate de lucrători de poliție din
cadrul compartimentului „Infracțiuni comise de cetățeni români în
străinătate", respectiv de către sinsp. I.S.R. și ag. șef adj. I.I. Pe
parcursul cercetărilor, prin ordonanța din 03 iunie 2010, la dosarul cauzei a
fost conexat dosarul nr. 429/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Suceava, având ca obiect cercetări față de cms. șef T.I.N. și cms. I.M.I.,
ambii din cadrul I.P.J. Suceava, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., cercetări efectuate tot în
baza plângerilor formulate de numitul S.G. din orașul Urlați, județul Prahova.
În fapt, în
plângerile formulate petentul a sesizat faptul că ofițerul de poliție cms. I.M.I.
a soluționat în mod necorespunzător o serie de reclamații ale sale, iar cms.
șef T.I.N., în calitate de șef al I.P.J. Suceava, prin adresele de răspuns la
reclamațiile sale, i-a comunicat date nereale. Din cercetări a rezultat că
aspectele reclamate de numitul S.G. au făcut obiectul mai multor lucrări
înregistrate la I.P.J. Suceava, respectiv R/3179/2008, R/3180/2008,
R/3233/2008, R/37739/2009, R/37367/2009, etc. verificările în legătură cu
aceste sesizări fiind făcute în conformitate cu dispozițiile legale, iar la
finalizarea cercetărilor petentul a fost înștiințat în scris cu privire la
modul de rezolvare. După aceasta, în perioada februarie - mai 2009, petentul a
revenit cu un număr de circa 16
reclamații
pe care Ie-a depus la I.P.J. Suceava, sesizând în fapt aceleași
aspecte,
dar făcând referire la unele infracțiuni din Codul penal care nu aveau nici o
legătură cu faptele sesizate, cum ar fi art. 315 „lăsarea fără ajutor",
art. 339 „părăsirea câmpului de luptă", art. 340 „zborul neautorizat"
și art. 341 „părăsirea navei".Cu toate acestea, lucrătorii de poliție din
cadrul Biroului Control Intern al I.P.J. Suceava, au soluționat plângerile
numitului S.G. în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 23/2002 și art. 275, art.
276 C. proc. pen., sesizările primite fiind înaintate, după caz, la parchet sau
fiind clasate în temeiul acelorași prevederi legale, aspecte ce au fost
comunicate petentului.
De altfel,
plângeri și sesizări cu un conținut asemănător celor din prezenta cauză,
formulate de numitul S.G., au mai făcut obiectul unor cercetări penale,
respectiv în dosarul nr. 49/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul
Suceava și dosarul nr. 36/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava,
soluțiile procedurale fiind comunicate petentului. Prin rezoluția nr.
390/P/2009 din 11 noiembrie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Suceava s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C.
proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de numiții T.I.N., I.M.I., B.C.M.,
I.S.R., I.I. și G.C. primii doi cercetați pentru infracțiunea de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. și următorii
pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.
de art. 246 C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen.
întrucât faptele nun există. Pentru a dispune această
soluție s-a reținut că din probele administrate în cauză, nu au rezultat
date
sau indicii concrete cu privire la existența faptelor reclamate de
numitul S.G. Astfel, s-a constatat că lucrătorii de poliție nominalizați în
plângeri și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, actele
procedurale întocmite de aceștia fiind în conformitate cu dispozițiile legale,
fără să se prejudicieze în vreun fel interesele legale ale vreunei persoane sau
să fie favorizată vreo persoană care a comis fapte de natură să atragă
răspunderea penală. împotriva acestei rezoluții, în termen legal, a formulat
plângere în baza art. 278 C. proc. pen. petentul S.G., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie. Prin rezoluția nr.
57/11/2/2011 din 07 martie 2011
a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Suceava s-a dispus în baza art. 278 C. proc. pen. respingerea ca neîntemeiată a
plângerii formulate de petentul S.G. împotriva rezoluției nr. 390/P/2009 din 11
noiembrie 2010 a aceleiași unități de parchet.
Pentru a
dispune astfel s-a reținut că din analiza materialului probator administrat în
cauză rezultă că, la data de 28 aprilie 2008, S.P. (fratele petentului) a fost
arestat preventiv de către autoritățile judiciare italiene pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie, ocazie cu care, a prezentat anchetatorilor datele de
identitate ale fratelui său, petentul S.G. Urmare a unor memorii, adresate
Poliției Române de către familia arestatului preventiv, lucrătorii de poliție
români au mijlocit stabilirea reală a identității persoanei arestate, respectiv
că este vorba de
S.P. și nu de petent,
cercetările efectuându-se și în dosarul penal
nr. 1792/P/2009, al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, de către lucrătorii Postului de
Poliție al Comunei Mălini, iar apoi, în baza dispozițiilor prev. de art. 217
alin. (1)
C. proc. pen., cauza a fost preluată, pentru
continuarea cercetărilor, de către ofițeri din cadrul I.P.J. Suceava -
Serviciul Investigații Criminale.
În acest
context, lucrătorii de poliție: T.I.N. și I.M.I., B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C.,
toți din cadrul I.P.J. Suceava, fiecare în funcțiile pe care le îndeplineau, au
rezolvat lucrări potrivit competenței prevăzute de lege, luând decizii, dând
dispoziții și făcând propuneri de rezolvare, potrivit dispozițiilor legale care
reglementau
sediul materiei. Din materialul
probator administrat în cauză s-a constatat
că acțiunea penală nu poate
fi pusă în mișcare față de cei sus menționați, sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor pentru care s-au efectuat verificări, întrucât acestea nu au
fost săvârșite [art. 10 lit. a) C. proc. pen.]. S-a reținut că, la sesizarea
petentului, aceleași fapte au fost cercetate și s-au dat soluții procedurale,
care i-au fost comunicate acestuia. împotriva acestei rezoluții, în termen
legal, a formulat plângere în baza art. 278/1 C. proc. pen. petentul S.G.,
plângere care formează obiectul prezentei cauze.
Examinând
plângerea sub aspectul motivelor invocate pe baza actelor premergătoare
efectuate în cauză Curtea a constatat
următoarele:
La data de 28 aprilie 2008 S.P., fratele petentului a fost
arestat
preventiv de către autoritățile judiciare italiene pentru comiterea
infracțiunii de tâlhărie, ocazie cu care acesta a furnizat autorităților datele
de identitate ale petentului S.G.. Datorită acestei situații
familia arestatului, inclusiv petentul a adresat
organelor de poliție române
mai multe plângeri și memorii prin care au
solicitat clarificarea situației și stabilirea identității persoanei arestate.
Demersurile întreprinse de organele de poliție române au condus la stabilirea
identității reale a persoanei arestate. în urma efectuării actelor
premergătoare Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a reținut prin
rezoluțiile atacate o situație de fapt și o cronologie corectă a demersurilor
judiciare efectuate din oficiu sau la solicitarea petentului așa încât o
enumerare sau o nouă prezentare a acestora nu se mai impune a fi efectuată în
cauză.
Din
prezentarea situației de fapt reținută prin rezoluțiile atacate a rezultat că
intimații din prezenta cauză respectiv T.I.N., I.M.I., B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C.
au fost investiți cu diverse plângeri, petiții, memorii și reclamații ale
petentului, intimații exercitându-și atribuțiile de serviciu în conformitate cu
dispozițiile legale fără a rezulta săvârșirea vreunei infracțiuni din partea
acestora. Intimații în calitatea lor de lucrători de poliție fiecare în
funcțiile pe le îndeplineau, au rezolvat lucrările potrivit competenței și
metodologiei prevăzute de lege, luând decizii, dând dispoziții și făcând
propuneri de rezolvare potrivit dispozițiilor legale care reglementează sediul materiei.
în cauză nu au rezultat date sau indicii care să confirme săvârșirea de către
intimați a infracțiunilor reclamate de petentul S.G., respectiv cea de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen.
și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C.
pen., iar în urma
efectuării actelor premergătoare că în perioada
februarie - mai 2009
petentul a formulat un
număr de circa 16 reclamații pe care Ie-a depus la
IPJ Suceava sesizând
aceleași aspecte, dar făcând referire la infracțiuni distincte din codul penal
care nu aveau legătură cu faptele sesizate, precum ar fi infracțiunile
prevăzute de art. 315 C. pen. - lăsarea fără ajutor, art. 339 C. pen. -
părăsirea câmpului de luptă, art. 340 C. pen. - zborul neautorizat și art. 341 C.
pen. - părăsirea navei. Cu toate acestea lucrătorii de poliție din cadrul IPJ
Suceava au soluționat plângerile petentului S.G. potrivit normelor procedurale,
o parte fiind înaintate după caz la parchet sau fiind clasate, situații ce au
fost comunicate petentului.
În ceea ce
privește favorizarea de către intimați a făptuitorului R.V., Curtea a constatat
că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat existența acestei
situații sau infracțiuni. La data de 27 august 2008 intimatul I.I. a procedat
la ridicarea din posesia numitului R.V. a pașaportului seria 07612448
aparținând numitului S.P., împotriva soluțiilor procedurale emise în cauză
petentul având deschisă calea plângerilor în conformitate cu dispozițiile art.
275 - 278/1 C. proc. pen.
Împotriva
acestei sentințe, petentul S.G. a declarat recurs.
Înalta Curte, în baza art. 302 alin. (1) raportat la art. 385
15
alin. (1) pct. 1
lit. a)
teza a II-a combinat cu art. 278
1
alin. (10) C. proc. pen., a pus în
discuția părților admisibilitatea recursului declarat de petent.
Examinând
recursul declarat de petentul S.G., Înalta Curte constată că acesta este
inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor art. 278
1
alin. (10) C. proc. pen.,
astfel cum a fost modificat prin Legea
nr. 202/2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) al
aceluiași articol este definitivă.
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului se constată că, în cauză, hotărârea a fost
pronunțată la data de 25 mai 2011, după intrarea în vigoare a dispozițiilor
Legii nr. 202/2010, astfel încât Înalta Curte constată că aceasta este
definitivă, potrivit textelor legale sus menționate.
Potrivit art. 385
C. proc. pen., sunt susceptibile de reformare, pe calea recursului, exclusiv
hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege.
Așadar, s-a
limitat calea de atac menționată, exclusiv la hotărârile nedefinitive
determinate de lege.
Petentul S.G.
și-a exercitat dreptul la recurs, recurs
declarat
împotriva unei hotărâri definitive, cu care Secția Penală a Înaltei
Curți
de Casație și Justiție a fost sesizată, cale de atac care nu întrunește
cerințele textelor menționate și, ca atare, nu este admisibilă potrivit
dreptului comun.
Or,
recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală
penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și,
din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Așa fiind,
excepția inadmisibilității recursului pusă în discuția părților din oficiu de
către instanță, este întemeiată.
În consecință, în temeiul art. 385
15
pct.1 lit. a) teza a II-a
C. proc. pen.
, Înalta
Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul S.G.
Conform art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar S.G. va fi obligat la plata
sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de petiționarul S.G. împotriva sentinței penale
nr. 55 din 25 mai 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori.
Obligă
recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 05 octombrie 2011.