ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3429/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 55 din 25 mai 2011 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins plângerea formulată de petentul S.G. împotriva rezoluțiilor nr. 390/P/2009 din 11 noiembrie 2010 și nr. 57/11/2/2011 din 07 martie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care le menține. A obligat petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele : Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 245/39/2011 din 21 martie 2011 petentul S.G. a formulat plângere împotriva rezoluțiilor nr. 390/P/2009 din 11 noiembrie 2010 și nr. 57/11/2/2011 din 07 martie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, solicitând ca intimații să fie judecați pentru săvârșirea infracțiunilor reclamate întrucât aceștia aveau cunoștință despre infracțiunile săvârșite de R.V.

A mai arătat că intimații care funcționează în cadrul I.P:J. Suceava nu au aplicat dispozițiile legale în materie, respectiv codul penal în ceea ce privește pe R.V., favorizându-l în mai multe dosare penale. A susținut că deși a formulat mai multe plângeri penale împotriva făptuitorului R.V., intimații în exercitarea atribuțiilor lor l-au favorizat pe infractor, situație care i-a cauzat prejudicii de imagine și i-a limitat dreptul de a promova în activitatea pe care o desfășoară în cadrul Agenției Naționale a Penitenciarelor. Apreciază activitatea desfășurată de intimați ca fiind abuzivă și îndreptată împotriva intereselor sale. In dovedirea plângerii petentul a depus al dosar copia xerox a mai multor înscrisuri iar instanța din oficiu a dispus atașarea la dosarul cauzei a dosarului în care au fost efectuate acte premergătoare de către organul de urmărire penală.

Astfel, în cursul anului 2009, numitul S.G. din orașul Urlați, județul Prahova a formulat mai multe plângeri împotriva unor ofițeri și agenți de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și de la Inspectoratul de Politie al Județului Suceava. Prin plângerea înregistrată sub nr. 1479/P/2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, numitul S.G. a solicitat efectuarea de cercetări față de cms. șef O.S. și insp. princ T.O. din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și față de cms. șef B.C.M., sinsp. I.S.R., ag. șef adj. I.I. și ag. șef G.C. din cadrul inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului, prev. de art. 246 și art. 264 C. pen.

În fapt, s-a arătat că lucrătorii de poliție sus menționați nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, și prin lipsa de cooperare cu autoritățile judiciare italiene, nu au luat măsuri pentru anularea mandatului de arestare preventivă și a hotărârii judecătorești emise eronat pe numele său de către judecătorul pentru anchete preliminare din cadrul Tribunalului Parma. În cuprinsul plângerii, petentul a mai precizat că este funcționar public în cadrul Penitenciarului Târgșor, județul Prahova, cu gradul profesional de agent principal și că emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele său a fost de natură să îi dăuneze imaginii și carierei profesionale. Prin Ordonanța nr. 1479/P/2009, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în baza disp.

art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cms. șef O.S. și insp. princ. T.O. din cadrul Inspectoratului General al Poliție Române, pentru infracțiunile prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. Prin același act procedural, în baza disp. art. 38 și art. 42 rap. la art. 45 alin. (1) C. pen., s-a dispus disjungerea cauzei față de lucrătorii de poliție B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C., toți din cadrul I.P.J. Suceava, și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 și art. 264 C. pen. În cauză au fost efectuate acte premergătoare din care a rezultat că în data de 28 aprilie 2008, S.P.

din comuna Mălini, județul Suceava, fratele petentului S.G., a fost arestat preventiv de către autoritățile judiciare italiene pentru comiterea infracțiunii de tâlhărire, ocazie cu care acesta a furnizat anchetatorilor datele de identitate ale fratelui său S.G. Ulterior, familia arestatului a adresat organelor de poliție române mai multe memorii prin care își exprima îngrijorarea cu privire la soarta numitului S.P. În cadrul verificărilor s-a stabilit că S.P. era arestat de către autoritățile italiene și că și-a atribuit identitatea fratelui său. Demersurile întreprinse de lucrătorii de poliție români, prin intermediul atașatului de afaceri interne la Roma, au condus la stabilirea realei identități a persoanei arestate.

Totodată, având în vedere toate informațiile obținute, organele de poliție din cadrul I.G.P.R., s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de către S.P. a infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 C. pen., situație în care s-a format dosarul penal nr. 1792/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, județul Suceava. Dosarul a fost trimis inițial pentru efectuarea de cercetări la Postul de Poliție al comunei Mălini, județul Suceava, fiind instrumentat de către ag. șef G.C., iar ulterior, în baza disp. art. 217 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus trecerea cauzei la I.P J. Suceava - Serviciul de Investigații Criminale, dosarul fiind repartizat spre soluționare sinsp.

I.S.R. Prin referatul din 04 mai 2009, întocmit de sinsp. I.S.R., în baza disp. art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. j) C. proc. pen., dosarul penal nr. 1792/P/2009 a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de numitul S.P. pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prev. de art. 293 C. pen., cu motivarea că pentru aceeași faptă S.P. este cercetat și de autoritățile judiciare italiene. Din cercetări a mai rezultat că B.C.M., în calitate de șef al Serviciului Poliției Criminale din cadrul P.PJ. Suceava, a primit și a repartizat spre soluționare, lucrătorilor de poliție din subordine, două petiții formulate de numitul S.G., respectiv nr. R/37607 din 04 mai 2009 și R/37676 din 15 mai 2009, iar la finalizarea cercetărilor a semnat adresele prin care i s-au comunicat petentului modalitățile de rezolvare a aspectelor sesizate.

Cercetările cu privire la aceste două petiții au fost efectuate de lucrători de poliție din cadrul compartimentului „Infracțiuni comise de cetățeni români în străinătate", respectiv de către sinsp. I.S.R. și ag. șef adj. I.I. Pe parcursul cercetărilor, prin ordonanța din 03 iunie 2010, la dosarul cauzei a fost conexat dosarul nr. 429/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, având ca obiect cercetări față de cms. șef T.I.N. și cms. I.M.I., ambii din cadrul I.P.J. Suceava, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., cercetări efectuate tot în baza plângerilor formulate de numitul S.G. din orașul Urlați, județul Prahova. În fapt, în plângerile formulate petentul a sesizat faptul că ofițerul de poliție cms.

I.M.I. a soluționat în mod necorespunzător o serie de reclamații ale sale, iar cms. șef T.I.N., în calitate de șef al I.P.J. Suceava, prin adresele de răspuns la reclamațiile sale, i-a comunicat date nereale. Din cercetări a rezultat că aspectele reclamate de numitul S.G. au făcut obiectul mai multor lucrări înregistrate la I.P.J. Suceava, respectiv R/3179/2008, R/3180/2008, R/3233/2008, R/37739/2009, R/37367/2009, etc. verificările în legătură cu aceste sesizări fiind făcute în conformitate cu dispozițiile legale, iar la finalizarea cercetărilor petentul a fost înștiințat în scris cu privire la modul de rezolvare. După aceasta, în perioada februarie - mai 2009, petentul a revenit cu un număr de circa 16 reclamații pe care Ie-a depus la I.P.J.

Suceava, sesizând în fapt aceleași aspecte, dar făcând referire la unele infracțiuni din Codul penal care nu aveau nici o legătură cu faptele sesizate, cum ar fi art. 315 „lăsarea fără ajutor", art. 339 „părăsirea câmpului de luptă", art. 340 „zborul neautorizat" și art. 341 „părăsirea navei".Cu toate acestea, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului Control Intern al I.P.J. Suceava, au soluționat plângerile numitului S.G. în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 23/2002 și art. 275, art. 276 C. proc. pen., sesizările primite fiind înaintate, după caz, la parchet sau fiind clasate în temeiul acelorași prevederi legale, aspecte ce au fost comunicate petentului.

De altfel, plângeri și sesizări cu un conținut asemănător celor din prezenta cauză, formulate de numitul S.G., au mai făcut obiectul unor cercetări penale, respectiv în dosarul nr. 49/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și dosarul nr. 36/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, soluțiile procedurale fiind comunicate petentului. Prin rezoluția nr. 390/P/2009 din 11 noiembrie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de numiții T.I.N., I.M.I., B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C. primii doi cercetați pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen.

și următorii pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. întrucât faptele nun există. Pentru a dispune această soluție s-a reținut că din probele administrate în cauză, nu au rezultat date sau indicii concrete cu privire la existența faptelor reclamate de numitul S.G. Astfel, s-a constatat că lucrătorii de poliție nominalizați în plângeri și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, actele procedurale întocmite de aceștia fiind în conformitate cu dispozițiile legale, fără să se prejudicieze în vreun fel interesele legale ale vreunei persoane sau să fie favorizată vreo persoană care a comis fapte de natură să atragă răspunderea penală.

împotriva acestei rezoluții, în termen legal, a formulat plângere în baza art. 278 C. proc. pen. petentul S.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin rezoluția nr. 57/11/2/2011 din 07 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus în baza art. 278 C. proc. pen. respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petentul S.G. împotriva rezoluției nr. 390/P/2009 din 11 noiembrie 2010 a aceleiași unități de parchet. Pentru a dispune astfel s-a reținut că din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că, la data de 28 aprilie 2008, S.P. (fratele petentului) a fost arestat preventiv de către autoritățile judiciare italiene pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, ocazie cu care, a prezentat anchetatorilor datele de identitate ale fratelui său, petentul S.G.

Urmare a unor memorii, adresate Poliției Române de către familia arestatului preventiv, lucrătorii de poliție români au mijlocit stabilirea reală a identității persoanei arestate, respectiv că este vorba de S.P. și nu de petent, cercetările efectuându-se și în dosarul penal nr. 1792/P/2009, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, de către lucrătorii Postului de Poliție al Comunei Mălini, iar apoi, în baza dispozițiilor prev. de art. 217 alin. (1) C. proc. pen., cauza a fost preluată, pentru continuarea cercetărilor, de către ofițeri din cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul Investigații Criminale. În acest context, lucrătorii de poliție: T.I.N. și I.M.I., B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C., toți din cadrul I.P.J.

Suceava, fiecare în funcțiile pe care le îndeplineau, au rezolvat lucrări potrivit competenței prevăzute de lege, luând decizii, dând dispoziții și făcând propuneri de rezolvare, potrivit dispozițiilor legale care reglementau sediul materiei. Din materialul probator administrat în cauză s-a constatat că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de cei sus menționați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care s-au efectuat verificări, întrucât acestea nu au fost săvârșite [art. 10 lit. a) C. proc. pen.]. S-a reținut că, la sesizarea petentului, aceleași fapte au fost cercetate și s-au dat soluții procedurale, care i-au fost comunicate acestuia. împotriva acestei rezoluții, în termen legal, a formulat plângere în baza art. 278/1 C. proc.

pen. petentul S.G., plângere care formează obiectul prezentei cauze. Examinând plângerea sub aspectul motivelor invocate pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză Curtea a constatat următoarele: La data de 28 aprilie 2008 S.P., fratele petentului a fost arestat preventiv de către autoritățile judiciare italiene pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, ocazie cu care acesta a furnizat autorităților datele de identitate ale petentului S.G.. Datorită acestei situații familia arestatului, inclusiv petentul a adresat organelor de poliție române mai multe plângeri și memorii prin care au solicitat clarificarea situației și stabilirea identității persoanei arestate. Demersurile întreprinse de organele de poliție române au condus la stabilirea identității reale a persoanei arestate.

în urma efectuării actelor premergătoare Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a reținut prin rezoluțiile atacate o situație de fapt și o cronologie corectă a demersurilor judiciare efectuate din oficiu sau la solicitarea petentului așa încât o enumerare sau o nouă prezentare a acestora nu se mai impune a fi efectuată în cauză. Din prezentarea situației de fapt reținută prin rezoluțiile atacate a rezultat că intimații din prezenta cauză respectiv T.I.N., I.M.I., B.C.M., I.S.R., I.I. și G.C. au fost investiți cu diverse plângeri, petiții, memorii și reclamații ale petentului, intimații exercitându-și atribuțiile de serviciu în conformitate cu dispozițiile legale fără a rezulta săvârșirea vreunei infracțiuni din partea acestora.

Intimații în calitatea lor de lucrători de poliție fiecare în funcțiile pe le îndeplineau, au rezolvat lucrările potrivit competenței și metodologiei prevăzute de lege, luând decizii, dând dispoziții și făcând propuneri de rezolvare potrivit dispozițiilor legale care reglementează sediul materiei. în cauză nu au rezultat date sau indicii care să confirme săvârșirea de către intimați a infracțiunilor reclamate de petentul S.G., respectiv cea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., iar în urma efectuării actelor premergătoare că în perioada februarie - mai 2009 petentul a formulat un număr de circa 16 reclamații pe care Ie-a depus la IPJ Suceava sesizând aceleași aspecte, dar făcând referire la infracțiuni distincte din codul penal care nu aveau legătură cu faptele sesizate, precum ar fi infracțiunile prevăzute de art. 315 C. pen.

- lăsarea fără ajutor, art. 339 C. pen. - părăsirea câmpului de luptă, art. 340 C. pen. - zborul neautorizat și art. 341 C. pen. - părăsirea navei. Cu toate acestea lucrătorii de poliție din cadrul IPJ Suceava au soluționat plângerile petentului S.G. potrivit normelor procedurale, o parte fiind înaintate după caz la parchet sau fiind clasate, situații ce au fost comunicate petentului. În ceea ce privește favorizarea de către intimați a făptuitorului R.V., Curtea a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat existența acestei situații sau infracțiuni. La data de 27 august 2008 intimatul I.I. a procedat la ridicarea din posesia numitului R.V. a pașaportului seria 07612448 aparținând numitului S.P., împotriva soluțiilor procedurale emise în cauză petentul având deschisă calea plângerilor în conformitate cu dispozițiile art. 275 - 278/1 C. proc.

pen. Împotriva acestei sentințe, petentul S.G. a declarat recurs. Înalta Curte, în baza art. 302 alin. (1) raportat la art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a combinat cu art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., a pus în discuția părților admisibilitatea recursului declarat de petent. Examinând recursul declarat de petentul S.G., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) al aceluiași articol este definitivă. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că, în cauză, hotărârea a fost pronunțată la data de 25 mai 2011, după intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 202/2010, astfel încât Înalta Curte constată că aceasta este definitivă, potrivit textelor legale sus menționate.

Potrivit art. 385 C. proc. pen., sunt susceptibile de reformare, pe calea recursului, exclusiv hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege. Așadar, s-a limitat calea de atac menționată, exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de lege. Petentul S.G. și-a exercitat dreptul la recurs, recurs declarat împotriva unei hotărâri definitive, cu care Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată, cale de atac care nu întrunește cerințele textelor menționate și, ca atare, nu este admisibilă potrivit dreptului comun. Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Așa fiind, excepția inadmisibilității recursului pusă în discuția părților din oficiu de către instanță, este întemeiată. În consecință, în temeiul art. 385 15 pct.1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. , Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul S.G. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar S.G. va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul S.G. împotriva sentinței penale nr. 55 din 25 mai 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 05 octombrie 2011.