ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1454/2011

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sesizarea formulată la data de 1 martie

2010 și adresată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, persoana

vătămată G.I. a formulat plângere penală împotriva intimatei G.M.C.,

prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava pentru săvârșirea

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de

art. 246 C. pen. și neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen.

În motivarea

plângerii penale petenta a arătat că Plângerile nr. X/P/2008 și nr. Y/P/2009,

formulate de M.D.B., respectiv M.I. ar fi trebuit clasate potrivit art. 11

coroborate cu art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen. și nu trimise spre cercetare

pentru a fi din nou calomniată și audiată, iar în Plângerea nr. Y/P/2009

formulată împotriva numiților M.D.B., M.I., V.A.C. și C.H.A. intimata nu a

dispus cercetarea persoanelor menționate, deși faptele există și sunt prevăzute

de legea penală.

Prin Rezoluția nr.

47/P/2010 din data de 28 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata G.M.C. sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 249 C. pen.

În motivarea acestei

rezoluții procurorul de caz a constatat că prim-procurorul G.M.C. nu a comis

nicio faptă penală, că acesta și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de

serviciu, luând toate măsurile necesare și legale în vederea soluționării cu

operativitate a dosarelor penale, neexistând indicii cu privire la

reaua-credință în adoptarea soluțiilor de netrimitere în judecată și cu privire

la încălcarea vreunui drept procesual al persoanei vătămate pe parcursul

cercetărilor penale efectuate.

Prin Rezoluția nr.

287/II/2/2010 din data de 6 august 2010 a procurorului general al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea

formulată de petentă împotriva Rezoluției nr. 47/P/2010 din 28 iunie 2010.

Împotriva acestei

rezoluții, în termen legal, petenta a formulat plângere în fața judecătorului,

iar prin Sentința penală nr. 117 din 12 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Suceava, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost

respinsă, ca nefondată, plângerea menținându-se rezoluția atacată.

Pentru a pronunța

această sentință instanța de fond a reținut, în esență, că din actele

premergătoare efectuate nu a rezultat încălcarea obligațiilor profesionale în

raport cu petenta de către intimată în efectuarea activităților și care să se

circumscrie conținutului infracțiunilor reclamate, iar cu privire la celelalte

aspecte reclamate în plângerea împotriva actelor procurorului (că intimata nu

i-a răspuns la plângerea din 15 aprilie 2010, că din neglijență nu a dispus

sesizarea altor organe decât cele judiciare, că în mod greșit intimata a dispus

înregistrarea separată a unei sesizări depusă în completarea Dosarului nr.

4100/P/2010).

Curtea a constatat că

acestea nu au făcut obiectul plângerii penale inițiale și nu pot fi analizate

în acest cadru procesual.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, persoana vătămată a declarat recurs prin care a

reiterat motivele invocate în plângerea introductivă și a solicitat casarea

sentinței și efectuarea cercetărilor pentru infracțiunile prevăzute de art. 246

și 249 C. pen.

Recursul nu este

fondat.

Așa cum rezultă din

actele dosarului între persoana vătămată G.I., pe de o parte, și numiții M.I.,

M.D.B. și V.A.C., pe de altă parte, au fost formulate mai multe plângeri penale

pentru săvârșirea infracțiunilor de denunțare calomnioasă, amenințare, fals în

înscrisuri sub semnătură privată, rele tratamente, calomnie cu privire la care

procurorul de caz a dispus, pentru unele, neînceperea urmăririi penale pentru

inexistența faptei, iar pentru altele constatându-se că a fost retrasă

plângerea formulată.

Având în vedere

probele existente la dosar, corect a reținut instanța de fond că prim-procurorul

G.M.C. nu a săvârșit nicio faptă de natură să atragă răspunderea penală,

nedovedindu-se că acesta, cu știință, nu a îndeplinit un act ori l-a îndeplinit

în mod defectuos ori că a încălcat din culpă îndatoririle de serviciu și prin

aceasta a cauzat vătămări intereselor legale ale persoanei vătămate.

Dimpotrivă, rezultă

că prim-procurorul și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de

serviciu, luând măsurile necesare și legale în vederea soluționării cu

operativitate a dosarelor penale aflate pe rolul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Suceava, la care petenta a făcut referire, neexistând indicii cu

privire la reaua credință în adoptarea soluțiilor de netrimitere în judecată

ori cu privire la încălcarea vreunui drept procesual al persoanei vătămate.

În cauzele

încredințate spre soluționare, magistrații procurori se supun numai legii,

dispunând soluții în funcție de probele administrate, interpretate potrivit

propriei convingeri și niciun magistrat nu poate fi tras la răspundere penală

pentru raționamentele logico-juridice pe care s-a bazat adoptarea unei soluții.

Nemulțumirea uneia dintre părțile implicate în litigiu față de soluția

adoptată, fără prezentarea niciunui element de natură să susțină indicii

privind existența unui raport juridic de drept penal, nu poate constitui un

temei pentru angajarea răspunderii penale.

Ca atare, pentru

considerentele arătate, constatând că atât rezoluția procurorului cât și

sentința pronunțată în cauză sunt legale și temeinice, recursul declarat va fi

respins, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Conform art. 192

alin. (2) din același cod, recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționara G.I. împotriva Sentinței penale nr.

117 din 12 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurenta

petiționară la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 aprilie 2011.