ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5293/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 1 iulie 2003, la Curtea de Apel Cluj, reclamanta R.A. a chemat în judecată

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, solicitând anularea

în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor, seria M.08 nr. 0224 din 15 noiembrie 1994, emis de pârât pentru SC

T.T. SA, în ce privește terenul cu top nr. 22821.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că terenul respectiv a fost inclus nelegal în titlul de proprietate

contestat, cu toate că SC T.T. SA îl deținea cu titlu de chiriaș, iar

reclamanta este proprietara de drept a acestuia. A mai susținut că SC T.T. SA a

construit pe acest teren, un imobil pentru care deține titlu de proprietate.

Prin sentința civilă nr. 1295 din 5

noiembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, s-a admis acțiunea reclamantei și s-a

anulat în parte certificatul contestat, în ce privește suprafața de 4382 mp

teren, ce face parte din parcela cu top nr. 22821 Cluj, proprietatea

reclamantei.

Prin decizia civilă nr. 8047 din 4

noiembrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul

declarat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului împotriva

sentinței civile nr. 1295 din 5 noiembrie 2003, a Curții de Apel Cluj, s-a casat

sentința menționată și s-a trimis cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pentru a hotărî astfel, a reținut,

în esență, că în cauză se impunea citarea SC T.T. SA, pentru ca hotărârea să-i

fie opozabilă acesteia.

În rejudecare, Curtea de Apel Cluj a

admis acțiunea formulată de reclamantă, a anulat în parte certificatul de

atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, seria M 08 nr. 0224, emis

la 15 noiembrie 1994, în ce privește suprafața de 4382 mp, înscris în C.F.

137412 topo nr. 22821/2 Cluj, proprietatea reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, a reținut,

în esență, că terenul în suprafață de 4382 mp face parte dintr-o suprafață mai

mare de teren și este înscris în C.F. 137412, topo nr. 22821/ 2 Cluj și că

proprietara acestui teren este reclamanta R.A.

A mai reținut că în temeiul art. 480

C. proc. civ., cuprinderea acestei suprafețe de teren în certificatul de

atestare emis în favoarea SC T.T. SA, în prezent SC U.T.H. SA, este nelegală și

că potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 29/1990, actul administrativ a

cărui anulare parțială a fost solicitată, a produs reclamantei, o vătămare a

dreptului său de proprietate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, care

a invocat, în mod generic, prevederile art. 304 C. proc. civ. și a susținut că

instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei de interes.

Astfel, susține recurentul, la data

pronunțării sentinței recurate, reclamanta a vândut pârâtei SC T.T. SA, prin

contractul autentificat sub nr. 351 din 7 aprilie 2004, suprafața de teren de

4.382 mp, înscrisă în C.F. nr. 137412 Cluj Napoca, A+2 cu nr. topo 22821/ 2,

situat în municipiul Cluj-Napoca.

Recursul este nefondat.

Într-adevăr, la data când instanța

de fond a pronunțat sentința civilă nr. 277 - 26 aprilie 2005, terenul care a

făcut obiectul actului administrativ contestat, fusese vândut de către

reclamantă, în favoarea SC T.T. SA, dar instanța de fond a soluționat în mod

corect excepția invocată de către recurentul-pârât.

Astfel, ministrul a invocat excepția

lipsei de interes din partea reclamantei, de a mai cere anularea certificatului

de atestare a dreptului de proprietate, din moment ce a vândut terenul în

cauză, tocmai beneficiarei certificatului de atestare a dreptului de

proprietate.

Raționamentul instanței de fond este

corect, pentru că evenimentul invocat de minister este ulterior emiterii

actului administrativ contestat, care nu influențează asupra

legalității/nelegalității acestuia, actul de vânzare-cumpărare confirmând, în

fapt, dreptul de proprietate al reclamantei și, implicit, nelegalitatea

certificatului de atestare, care a inclus un teren ce nu aparținea societății

comerciale pârâte.

Astfel fiind, intimata-reclamantă

are interesul ca certificatul de atestare contestat să fie declarat nelegal în

privința suprafeței de 4382 mp, soluție care a întărit statutul său de

proprietar.

În concluzie, recursul va fi respins

ca nefondat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului împotriva sentinței

civile nr. 277 din 26 aprilie 2005, a Curții de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 noiembrie 2005.