ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8489/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1019 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Mureș a respins ca nefondată contestația formulată de F.I. și G.A., în contradictoriu cu Primăria Sighișoara, împotriva dispoziției nr. 551 din 24 iulie 2003. În fapt, s-a reținut că prin notificarea formulată de contestatoare, acestea au cerut să li se acorde o despăgubire reală pentru imobilul înscris în C.F. Sighișoara. Nu s-a formulat cerere de restituire pentru terenul în suprafață de 1069 mp, înscris în C.F. Sighișoara și nici pentru terenul în suprafață de 45 mp înscris în C.F. Sighișoara. Deoarece aceste imobile nu au făcut obiectul notificării, intimata nu poate fi obligată să emită dispoziție și pentru aceste bunuri.

Intimata a dispus restituirea în natură a imobilului-teren și construcții, chiar dacă s-au solicitat doar despăgubiri. Mai reține instanța de fond, că este inadmisibil ca despăgubirile primite în baza Legii nr. 112/1995 să fie scăzute din cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru imobilele înscrise în C.F. Sighișoara și C.F. Sighișoara, deoarece aceste imobile nu au fost cerute prin notificare, iar, conform art. 11 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilelor expropriate este condiționată de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirilor primite, actualizată cu indicele inflației. Tribunalul reține că decizia atacată nu încalcă prevederile art. 11 pct. 7 din Legea nr. 10/2001, pentru că cele două suprafețe de teren nu au format obiectul cererii de restituire, iar art. 21 alin. (1) din lege prevede că atunci când se cer mai multe imobile se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin decizia civilă nr. 252/A din 15 aprilie 2004, a respins ca nefondat apelul formulat de reclamante, instanța de apel reținând, în esență, că reclamantele, prin notificare, nu au cerut cele două suprafețe de teren solicitate doar prin acțiune, iar restituirea despăgubirilor primite de acestea pentru imobilul restituit în natură nu poate fi condiționată de scăderea lor din alte despăgubiri solicitate de contestatoare. În speță, este incident art. 11 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, iar dispoziția atacată nu încalcă prevederile art. 11 pct. 7 și art. 21 alin. (1) din lege, pentru că nerespectarea termenului de trimitere a notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele care, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susțin că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Arată recurentele, că în notificare au indicat imobilul situat în Sighișoara, înscris în C.F., unde sunt înscrise 2 numere topografice, iar indicarea numărului administrativ al imobilului și numărului cărții funciare este suficientă pentru identificarea imobilului. Deoarece, conform art. 2 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 115/1938, obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar, care poate fi alcătuit din una sau mai multe parcele, indicarea cărții funciare și a numărului administrativ al imobilului cuprinde toate corpurile funciare existente în cartea funciară.

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu prevede că trebuie făcută câte o notificare pentru fiecare corp funciar sau parcelă, ci pentru fiecare imobil, iar notificarea formulată de recurente cuprinde elementele de identificare prevăzute de art. 21 alin. (2) din lege, pentru imobilul înscris în C.F. Numărul topografic din C.F. 2164 nu poate fi considerat un alt imobil. Intimata, Primăria municipiului Sighișoara, a formulat întâmpinare, prin care a cerut ca recursul declarat de reclamante să fie respins, iar recurentele au formulat cerere de suspendare a judecării recursului, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea cererii, formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, pentru restituirea terenului, înregistrată sub nr. 16.690 din 2 septembrie 2005, la Primăria Sighișoara.

Pentru considerentele la care ne vom referi în continuare, se va respinge cererea de suspendare a judecății, precum și recursul declarat de reclamante. Suspendarea legală facultativă, reglementată de art. 244 alin. (1) C. proc. civ., operează numai atunci când dezlegarea pricinii depinde în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți. Suspendarea privește chestiuni prealabile, care ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra dreptului dedus judecății, în sensul că soluția din procesul suspendat depinde de un drept ce face obiectul altei judecăți.

Or, în prezenta cauză, prin sentința instanței de fond, păstrată prin decizia atacată, s-a respins acțiunea, motivat de faptul că, prin notificare, nu au fost cerute imobilele pretinse de reclamante prin acțiune, iar dezlegarea cererii de recurs nu depinde de modul în care va fi soluționată cererea formulată de reclamante în temeiul Legii nr. 247/2005, înregistrată la Primăria Sighișoara, sub nr. 16.690 din 2 septembrie 2005. De aceea, nu sunt incidente dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., invocate de recurente. Soluția respingerii contestației, pronunțată de instanța de fond, păstrată prin decizia atacată, este legală, deoarece, așa cum corect s-a reținut prin hotărârea atacată, Primarul municipiului Sighișoara s-a pronunțat asupra notificării formulate de reclamante, aprobând restituirea în natură a imobilului pentru care s-a formulat cerere de retrocedare.

Potrivit extrasului din C.F., în această carte funciară sunt înscrise construcția și două suprafețe de teren, identificate prin „numere topografice al parcelei” diferite. La numărul topografic al parcelei sunt înscrise: casă de piatră cu un etaj, compusă din 5 camere, bucătărie și curte în suprafață de 767 mp, iar la numărul topografic al parcelei este înscrisă suprafața de 1069 mp teren grădină din str. B. Susținerea recurentelor, că indicarea în notificare a numărului cărții funciare și a numărului administrativ al imobilului, cuprinde corpul funciar înscris în cele două parcele, nu este întemeiată, deoarece în cerere nu se indica doar numărul cărții funciare și numărul administrativ.

În notificarea din data de 22 mai 2001, aflată la dosarul instanței de fond, se precizează că se cere imobilul „din Sighișoara, str. S., intabulat în C.F.” fără să existe vreo referire la nr.top., unde este înscrisă suprafața de 1069 mp teren din str. B. Indicând ca element de identificare a imobilului solicitat și nr.top., corect prin hotărârea atacată s-a reținut că obiect al notificării l-a format numai construcția și terenul înscrise la acest număr topografic. Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 [art. 22 alin. (1) din legea republicată] se referă la „fiecare imobil” și nu la corp funciar sau parcelă, însă în cauză nu s-a reținut că reclamantele erau obligate să formuleze mai multe notificări.

Pentru suprafețele de teren și construcțiile înscrise în C.F. nr. 2164 se putea formula o notificare, dar cu indicarea ambelor numere topografice. Or, prin indicarea ca element de identificare a numărului topografic, rezultă că s-au cerut măsuri reparatorii doar pentru terenul și construcțiile înscrise la acest număr topografic. Deoarece în prima etapă a procedurii de restituire, procedura administrativă prealabilă, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe asupra cererii persoanei îndreptățite, în limitele stabilite de aceasta prin notificare, iar în cauză cererea reclamantelor a fost soluționată prin restituirea în natură a imobilului menționat în notificare, identificat prin nr.top., în cea de a doua etapă, procedura judiciară, nu este posibilă acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul înscris la nr. top.

al parcelei, nesolicitat prin notificare, așa cum corect s-a reținut prin hotărârea atacată. Pentru considerentele expuse, se va respinge cererea de suspendare a judecării recursului formulată de recurente, precum și recursul declarat de reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurentele F.I. și G.A.M. Respinge recursul declarat de reclamantele F.I. și G.A.M. împotriva deciziei civile nr. 252/A din 15 aprilie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2005.