ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4856/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4856/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 5 ianuarie 2004 pe
rolul Judecătoriei Baia Mare, sub nr. dosar 311/2004, creditoarea B.T.D.-G.S.G.
SA, sucursala Sălaj, Agenția Jibou, prin intermediul executorului bancar P.C.I.
din Satu Mare, a solicitat instanței încuviințarea executării silite împotriva
garantului ipotecar H.I., pentru contractul de credit nr. 19 din 8 aprilie 1997,
actul adițional nr. 1 din 30 septembrie 1998 la contractul de credit nr. 19 din
8 aprilie 1997, contractul de ipotecă nr. 23 din 8 aprilie 1997 și contractul
de garanție imobiliară de rangul II nr. 83 din 29 septembrie 1998.
Prin încheierea nr. 23 din 6 ianuarie 2004,
Judecătoria Baia Mare, în baza dispozițiilor art. 373
1
C. proc. civ.,
a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea B.T.D.-G.S.G.
SA, sucursala Sălaj, Agenția Jibou.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel garantul
ipotecar H.I. care, prin motivele de apel a arătat că debitoarea SC H. SRL nu
mai există, fiind dizolvată și radiată din registrul comerțului, ca efect al
închiderii procedurii falimentului și că, contractele de ipotecă au devenit
caduce, întrucât sunt accesorii față de contractul de credit și actul adițional
care nu mai ființează, deoarece o parte contractantă și-a încetat existența
(societatea împrumutată), astfel încât nici actele accesorii nu mai pot avea
existență de sine stătătoare.
De asemenea, susține apelantul că, contractele de
ipotecă sunt și lovite de nulitate absolută, întrucât bunurile care fac
obiectul lor sunt comune, iar contractele nu sunt semnate și de codevălmaș.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 179 din
25 martie 2004, a respins ca nefondat apelul reținând, în esență, că încheierea
pronunțată de instanța de executare s-a dat cu respectarea prevederilor art.
373
1
C. proc. civ., iar motivele invocate în apel pot face obiectul
unei contestații la executare.
Împotriva acestei decizii a exercitat calea de atac a
recursului garantul ipotecar H.I., reiterând practic motivele invocate în apel
și întemeindu-se în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru
următoarele considerente :
Susținerile din motivele de recurs pot fi
valorificate pe calea unei contestații la executare, prevăzută de art. 399 C.
proc. civ. și nu în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării
silite, prevăzute de art. 373
1
C. proc. civ.
În cadrul acestei proceduri, instanța verifică
existența titlului executoriu, dacă acesta a fost investit cu formulă
executorie, precum și dacă există o cerere din partea creditorului urmăritor,
condiții care sunt îndeplinite în cazul de față.
Orice alte apărări ale debitorului nu se pot
valorifica decât pe calea contestației la executare, procedură cu caracter
contencios.
Față de cele ce preced, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de garantul-ipotecar H.I.
împotriva deciziei civile nr. 179 din 25 martie 2004 a Curții de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2005.