ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4164/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 22

iunie 2003, M.V., atât în nume propriu cât și ca administrator al SC A. SRL, a

chemat în judecată pe pârâta SC A.R.A. SA, sucursala Vâlcea, pentru a fi

obligată să-i plătească suma de 102.000.000 lei actualizată în funcție de

indicele de inflație actualizată începând cu data de 18 februarie 2000, și până

la momentul plății efective.

În motivare se arătat că, reclamanta

este proprietara mai multor autoturisme cu regim de taxi, care în timp au fost

avariate și au necesitat reparații în sumă totală de 102.000.000 lei, sumă ce a

fost virată de pârâtă reclamantei.

Ulterior, pârâta a formulat plângere

penală, iar reclamanta prin administratorul său a restituit în mai multe rate

pârâtei suma încasată.

Cum în urma cercetării penale s-a

constatat că suma în litigiu a fost efectiv folosită pentru reparația

autoturismelor, reclamantul, persoană fizică, a fost scos de sub urmărire

penală, iar falsul reținut și sancționat cu o măsură administrativă nu înlătură

dreptul la despăgubiri, se impune admiterea prezentei acțiuni și obligarea

pârâtei la plata sumei de 102.000.000 lei.

Prin sentința nr. 176/COM/2004,

Tribunalul Vâlcea a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâtă să plătească

reclamantei SC A. SRL suma de 102.000.000 lei cu titlu de despăgubiri și suma

de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată. A fost respinsă acțiunea formulată de M.V.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut că, deși în cauză este aplicabil termenul de prescripție de 2 ani,

acțiunea formulată de SC A. SRL nu este prescrisă, deoarece acest termen începe

să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, respectiv 11 februarie 2002,

când s-a pronunțat rezoluția de scoatere de sub urmărire penală a reclamantului

M.V.

În raport de această dată și de

faptul că între părți există raporturi contractuale de asigurare, iar

reclamanta a dovedit că a suportat costul înlăturării mai multor avarii prin

acțiune fără însă a acorda și reactualizarea acesteia întrucât SC A.R.A. SA nu

are o culpă exclusivă în neachitarea despăgubirilor.

În ceea ce-l privește pe reclamantul

persoană fizică, acesta nu are calitatea de asigurat și deci, nu este

îndreptățit să primească o sumă de bani cu acest titlu.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamanta SC A. SRL și cu recurs pârâta SC A.R.A. SA.

Examinând cele două căi de atac

exercitate de părți și având în vedere valoarea obiectului cererii de chemare

în judecată și prevederile art. 282

1

C. proc. civ., Curtea de Apel

Pitești le-a calificat drept recursuri și le-a soluționat ca atare. Prin decizia

nr. 204 din 11 iunie 2004, Curtea a admis recursul formulat de pârâtă și a

modificat sentința atacată în sensul că a obligat-o pe pârâtă să-i plătească

reclamantei despăgubiri în suma de 7.000.000 lei (în loc de 102.000.000 lei) și

a constatat nul recursul formulat de reclamantă, menținând în rest sentința.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta SC A. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

și trimiterea cauzei spre rejudecare ca apel. În motivarea recursului,

întemeiată în drept pe prevederile art. 304 pct. 1, 8 și 9 C. proc. civ.,

reclamanta susține că în mod greșit Curtea de apel a calificat calea de atac

drept recurs în loc de apel întrucât pe de o parte potrivit art. 720

8

C. proc. civ., modificat și sentințele în materie comercială sunt supuse

apelului, iar dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ., nu se aplică în

această materie iar, pe de altă parte obiectul cererii era o sumă de bani în

cuantum de peste 200.000.000 lei.

Recursul este inadmisibil.

Este adevărat că modificarea adusă art.

720

8

C. proc. civ., prin O.U.G. nr. 58/2003 a reintrodus apelul în

materie comercială dar prevederile art. 282

1

C. proc. civ. își

găsesc aplicarea în această materie, legiuitorul nefăcând nici o distincție, în

această privință, între materia civilă și cea comercială.

Pe de altă parte obiectul cererii

reclamantei a constat în plata sumei de 102.000.000 lei, actualizată, așa încât

sunt aplicabile prevederile art. 282

1

C. proc. civ. Drept urmare,

având în vedere prevederile art. 299 C. proc. civ., recursul reclamantei,

declarat împotriva unei decizii pronunțate de curtea de apel în recurs, este

inadmisibil și urmează a fi respins, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta

SC A. SRL Râmnicu Vâlcea, împotriva deciziei nr. 204/ R-C din 11 iunie 2004,

pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 21 septembrie 2005.