ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4135/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 4827 din 17 aprilie 2002, reclamantul N.A.N. a chemat în judecată pârâtele SC N. SA, Cooperativa Arta Jucăriilor, A.V.A.S. și Primăria Municipiului Cluj Napoca, solicitând revendicarea în natură sau în echivalent bănesc a cotei de 8/14 din imobilul situat în Cluj Napoca. În drept au fost invocate prevederile art. 115 și urm. C. proc. civ., art. 480–482, art. 1898–1899 C. civ., art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001. Prin sentința civilă nr. 823 din 16 septembrie 2003 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâților SC N. SA, cooperativa A.J., A.P.A.P.S.

București constatându-se că valoarea de circulație corespunzătoare cotei de 8/14 parte din imobilul înscris în C.F. col. 38196 Cluj și C.F. individuală 38197 Cluj este de 2.129.800.000 lei fiind obligată A.P.A.P.S. să emită o decizie în temeiul căreia reclamantul va primi acțiuni la societățile comerciale, tranzacționate pe piața de capital în valoare de 2.129.800.000 lei. Au fost respinse restul capetelor de cerere privind constatarea nevalabilității trecerii în proprietatea statului, nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, rectificare carte funciară și intabularea dreptului de proprietate. S-a respins acțiunea împotriva Primăriei municipiului Cluj și A.P.A.P.S., sucursala Regională Nord Vest, pentru lipsa capacității procesuale pasive.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta A.P.A.P.S. București. În susținerea apelului, s-a invocat lipsa calității procesuale pasive și faptul că obligația de restituire în natură este în sarcina unității deținătoare și nu poate fi substituită prin alte măsuri operatorii în cazul imobilelor preluate de stat fără titlu valabil decât cu acordul persoanei îndreptățite. Or, imobilul este deținut în prezent de SC N. SA Cluj-Napoca și ca atare această unitate trebuia să se pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată conform art. 23 și art. 24 din Legea 10/2001 și nu A.P.A.P.S. Pârâta a invocat faptul că din cererea de chemare în judecată a reclamantului nu rezultă că a parcurs mai întâi procedura obligației prevăzută de art. 21-26 din lege.

S-a susținut în aceeași idee că reclamantul trebuia să se adreseze prefecturii în a cărei rază se află ori s-a aflat imobilul preluat abuziv. S-a invocat faptul că neavând drept de proprietate asupra bunurilor societăților comerciale, A.P.A.P.S. nu este răspunzătoare nici de mișcările care au loc în interiorul patrimoniului acestora. Pârâta a mai arătat că nu i-au fost comunicate înscrisurile pe care se sprijină acțiunea, fiind astfel în imposibilitate de a-și exercita unul din drepturile procedurale general recunoscute, dreptul la apărare. S-a mai învederat că pentru aplicarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001 trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: imobilele să fie preluate de stat cu titlu valabil; constatarea valabilității sau nevalabilității titlului statului este competența instituției și ca imobilul să facă parte din patrimoniul societății privatizate cu respectarea dispozițiilor legale.

Astfel, s-a arătat că în cauză nu s-au dovedit aceste aspecte și instanța în mod greșit a obligat-o pe apelantă la emiterea deciziei de restituire în echivalent. S-a susținut că instanța în raport de obiectul acțiunii și a probelor de la dosar, a acordat ce nu s-a cerut nefiind îndeplinite nici cerințele art. 27 din Legea nr. 10/2001. Apelanta față de motivele invocate a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului. Intimații prin întâmpinare depusă la dosar s-au opus admiterii apelului. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 196/A/2003 a respins însă apelul formulat în cauză ca nefondat reținând în esență, că față de obiectul dedus judecății, de faptul că la 17 ianuarie 2002, notificarea reclamantului a fost trimisă de către prefectură la A.P.A.P.S., sucursala Cluj, și apoi comunicată la A.P.A.P.S.

București, aceasta din urmă având obligația de a stabili prin decizie sau dispoziție motivată, valoarea și modalitatea măsurilor reparatorii corespunzătoare prin negociere, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 31 alin. (6) din Legea nr. 10/2001. În termen legal a declarat recurs pârâta, împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.) dar și pentru faptul că s-a acordat mai mult decât s-a cerut (art. 304 pct. 6 C. proc. civ.). Totodată a solicitat, în conformitate cu art. 300 alin. (2) C. proc. civ. suspendarea executării sentinței civile nr. 823 din 16 septembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Cluj cu privire la obligarea reclamantei A.P.A.P.S.

de a emite o decizie în temeiul căreia reclamantul N.A. va primi acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital în valoare de 2.129.800.000 lei. Recurenta a învederat că instanța de apel a interpretat și a aplicat greșit dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001, fără a ține cont de procedura specială reglementată, în sensul că, în cazul unei acțiuni promovate în temeiul actului normativ menționat, petentul, după epuizarea procedurii prealabile reglementată de art. 27 și urm., se poate adresa instanței competente în condițiile art. 31 din actul normativ. În opinia recurentului, Legea nr. 10/2001 prevede o procedură prealabilă necontencioasă pe care petentul trebuie să o parcurgă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a solicita despăgubiri în condițiile impuse de acest act normativ.

A.P.A.P.S. consideră că acțiunea în justiție promovată în prezenta cauză este prematură, deoarece are caracter subsidiar neputând fi exercitată decât după epuizarea procedurii administrative obligatorii și prealabile. Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., îl susține având în vedere că reclamantul nu a solicitat măsuri reparatorii, cu atât mai mult cu cât din conținutul acțiunii nu rezultă cuantumul despăgubirilor și în ce constau acestea așa cum prevede art. 1 din Legea nr. 10/2001. Recursul se privește a fi nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 prevăd că restituirea în natură se va face direct de către unitatea care deține imobilul solicitat, care va fi notificată potrivit art. 21 și care conform art. 23 alin. (1) este obligată să se pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură, putând fie să dispună restituirea în natură [art. 23 alin. (4)], fie să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, dacă restituirea imobilului în natură nu este posibilă.

Per a contrario , în cazul reglementat prin art. 27 alin. (1), adică privitor la imobilele preluate cu titlu valabil evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent, ipoteză în care notificarea se adresează instituției publice implicate care a efectuat privatizarea (în cazul nostru A.V.A.S.S) în raza căreia este sau era situat imobilul art. 27 alin. (2), aceasta fiind obligată să emită decizie sau dispoziție motivată potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Așadar, indiferent de conținutul notificării sau de faptul că nu s-a realizat negocierea și nici nu s-a emis vreo decizie, potrivit art. 31 alin. (6) din Legea nr. 10/2001, reclamantul are deschisă calea acțiunii în justiție, cum a și procedat de altfel, urmând ca prin hotărârea judecătorească să se stabilească valoarea corespunzătoare stabilită printr-o expertiză aferentă cotei de imobil preluate abuziv. În raport de considerentele arătate se apreciază că recursul este nefondat urmând a fi respins în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei civile nr. 196/A din 30 ianuarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2005.