ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 100/2006

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 26 iunie 2004, reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâta SC A.I. SA Botoșani pentru a fi obligată la efectuarea investițiilor în sumă de 227.000.000 lei și 80.000 dolari S.U.A. la SC A.B. SA Suceava asumată pentru perioada 2000 – 2001 prin clauza 8 – 9 din contractul din 30 august 2000, precum și la plata sumei de 113.500.000 lei și 40.000 dolari S.U.A. penalități ca urmare a nerealizării volumului de investiții asumat prin contract, cu daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi de întârziere până la data îndeplinirii obligației. Prin sentința civilă nr. 4 din 7 ianuarie 2005, Tribunalul Botoșani a admis în parte acțiunea reclamantei și obligată pârâta la plata sumei de 113.500.000 lei și 40.000 dolari S.U.A.

cu titlu de penalități contractuale. Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 32 din 6 aprilie 2005, a respins apelul reclamantei și a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtă. Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești au declarat recurs ambele părți. Prin recursul său, reclamanta solicită, în esență, obligarea pârâtei cumpărătoare la efectuarea investițiilor nerealizate în suma menționată în acțiune și plata de daune cominatorii. Pârâta a formulat la data de 4 mai 2005 o cerere de recurs, pentru care a depus la data de 4 octombrie 2005 motivele pe care înțelege să se sprijine. În legătură cu recursurile de față se rețin următoarele: În ceea ce privește recursul reclamantei, se constată că acesta este nefondat în raport de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. În speță, este adevărat că potrivit contractului din 30 august 2000, părțile au convenit ca pârâta în calitate de cumpărător să efectueze la societatea comercială a cărei acțiuni au fost vândute SC A.B. SA Suceava, o investiție pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul de conformare, în sumă de 227.000.000 lei și 80.000 dolari S.U.A., începând cu anul 2000. În ceea ce privește acest capăt de cerere, pe care reclamanta îl reiterează și prin recursul de față, se constată că acesta nu poate fi adus la îndeplinire, întrucât SC A.B. SA nu mai există ca persoană juridică, activele societății fiind vândute în cadrul procedurii de faliment în condițiile Legii nr. 64/1995, așa cum corect au reținut și instanțele.

Cum, este necontestată situația juridică financiară a beneficiarei investiției, soluția instanțelor, care au obligat numai la plata penalităților este legală și temeinică, situație în care criticile formulate prin recurs nu pot fi primite. În consecință recursul reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins ca atare. În legătură cu recursul pârâtei declarat la data de 4 mai 2005 și motivat la data de 4 octombrie 2005, urmează a fi aplicate dispozițiile art. 306 C. proc. civ., care prevăd că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Cum, potrivit art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii, se constată că recursul de față a fost motivat peste termenul legal.

În consecință acesta se privește a fi nul, întrucât nu au fost invocate din oficiu de instanța de recurs motive de ordine publică. Față de cele de mai sus, recursul reclamantei va fi respins ca nefondat și se va constata ca fiind nul recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 32 din 6 aprilie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscală ca nefondat. Constată nul recursul declarat de pârâta SC A.I. SA Botoșani, împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 17 ianuarie 2006.