ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5607/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5607/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantul T.P. a chemat în
judecată Casa Județeană de Pensii Argeș, solicitând instanței ca, în
contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea hotărârii nr. 1434 din 24
ianuarie 2003.
În motivarea cererii, reclamantul a
arătat că în perioada 28 februarie 1956 - 28 februarie 1958, a satisfăcut
stagiul militar în detașamente de muncă, astfel că se încadrează în prevederile
Legii nr. 309/2002.
Curtea de Apel Pitești, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 39/F-C din 30 mai
2005, a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamant, reținând că
acesta putea contesta hotărârea în litigiu, până la data de 1 iulie 2003, având
în vedere dispozițiile art. 101 C. proc. civ. și raportarea la data de 31 mai
2003.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, T.P., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul a susținut, în esență, că
nu are nici o culpă în nepromovarea acțiunii în instanță în termen de 30 de
zile, întrucât el formulase contestație la Casa Județeană de Pensii Argeș și
aceasta trebuia să-i comunice răspunsul. Întrucât pârâta nu i-a comunicat
răspunsul la contestație, a susținut că aceasta este în culpă și a solicitat
obligarea ei la plata drepturilor cuvenite pe o perioadă de 33 luni în urmă.
Recursul este nefondat.
Conform dispozițiilor art. 6 alin.
(1) și (5) din Legea nr. 309/2002, „stabilirea și plata drepturilor prevăzute
de acest act normativ se face prin hotărârea comisiei special înființate în
acest scop, la cererea beneficiarului”.
Împotriva hotărârii motivate, se
poate face contestație la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la
comunicarea acesteia, potrivit legii contenciosului administrativ.
În cauză, hotărârea nr. 1437 a fost
emisă de Casa Județeană de Pensii Argeș, la data de 24 ianuarie 2003 și i-a
fost comunicată reclamantului, în luna mai 2003 (așa cum a precizat
contestatorul la judecata în fond), astfel că data până la care hotărârea putea
fi contestată, era 1 iulie 2003.
Cum reclamantul a formulat
contestație la data de 7 martie 2005, cu mult peste termenul prevăzut de lege,
în mod corect instanța de fond a dispus respingerea acestuia, ca tardivă.
Examinând și din oficiu hotărârea
atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se
existența nici unui motiv de casare, recursul declarat de T.P. urmează a fi
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de T.P.
împotriva sentinței civile nr. 39/F-C din 30 mai 2005 a Curții de Apel Pitești,
secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 noiembrie 2005.