ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5492/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 7 septembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 50/P/AP/2005, în baza art. 300 2 și art. 160 b C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului T.P., alături de alți 4 coinculpați arestați în aceeași cauză. Instanța investită cu soluționarea apelului a reținut că se impune menținerea arestării preventive luate față de inculpați, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat și nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea sa. Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul T.P., solicitând revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat. Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, fiind condamnat prin sentința penală nr. 598/ S din 10 noiembrie 2004 a Tribunalului Brașov, la o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26, raportat la art. 174 și art. 175 lit. a), art. 176 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 189 alin. (2) C. pen.; conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și, în baza art. 88 C. pen., s-a computat reținerea și arestarea preventivă a acestuia începând cu data de 27 octombrie 2003 la zi.

Astfel, cum în mod just a reținut Curtea de Apel Brașov, temeiurile care au determinat luarea și ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe și, mai mult, acesta a fost condamnat de instanța de fond, alături de alți 4 inculpat, la o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav și lipsire de libertate în mod ilegal. Față de gravitatea faptelor și de împrejurările în care au fost comise (inculpatul a lovit victima, a ajutat la transportarea acesteia la autoturismul care apoi a fost incendiat, a pregătit sticlele de diluant necesare incendierii și a înlăturat urmele infracțiunii, făcând curat în încăperea în care a fost bătută victima), în mod corect, instanța de apel a apreciat că sunt probe certe, în înțelesul art. 148 lit. h) C. proc.

pen., că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat. În consecință, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.P. împotriva încheierii din 7 septembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 50/P/AP/2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 septembrie 2005.