ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4676/2005

Examinând recursurile de față, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 172 din 11

martie 2005, pronunțată de Tribunalul Brașov, inculpatul R.C.S. zis T. a fost

condamnat, la un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art.

74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest și conform art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsă

durata reținerii și a arestării preventive de la 30 august 2004 la zi.

S-a constatat prejudiciul acoperit.

În fapt, s-a reținut, că la data de

30 august 2004, în jurul orei 21,00, după lăsarea întunericului, inculpatul a

trecut în fugă pe lângă partea vătămată C.L.D., a prins telefonul pe care

aceasta îl purta la gât și a tras cu putere până când a cedat clama cu care

telefonul era prins de gât, după care a fugit cu telefonul în mână.

Inculpatul a fost prins cu ajutorul

martorului M.C., jandarm, care alertat de strigătele părții vătămate, l-a

urmărit pe inculpat și a reușit să-l imobilizeze.

Telefonul a fost recuperat și

restituit părții vătămate.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

penală nr. 177/ Ap din 31 mai 2005, a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Brașov, a desființat în parte sentința și rejudecând a majorat

pedeapsa de la un an și 6 luni la 2 ani și 6 luni închisoare.

S-a înlăturat din cuprinsul pedepsei

accesorii dispoziția de interzicere a dreptului prevăzut de art. 64 lit. b) C.

pen.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin aceiași decizie s-a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat.

S-a menținut starea de arest și s-a

dedus la zi arestarea preventivă.

Instanța de apel a reținut că este

întemeiată critica procurorului, în sensul că, deși se justifică reținerea

circumstanțelor atenuante, pedeapsa stabilită este insuficientă.

S-a mai reținut că este nefondată

susținerea inculpatului că nu este corectă încadrarea juridică deoarece furtul

nu a fost comis prin violență.

De asemenea, s-a reținut că nu este

fondată critica formulată de inculpat cu privire la individualizarea pedepsei.

Decizia a fost atacată cu recurs de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpat.

Recursul declarat de procuror a fost

întemeiat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

susținându-se că justificat s-au reținut circumstanțe atenuante.

În motivarea recursului inculpatului

s-a susținut că greșit s-a majorat pedeapsa în apel și s-a solicitat casarea

deciziei și menținerea sentinței.

Recursurile nu sunt fondate.

Din analiza actelor dosarului

rezultă că atât situația de fapt cât și încadrarea juridică au fost corect

stabilite.

Curtea apreciază că instanța de apel

a făcut o justă individualizare a pedepsei, aceasta fiind stabilită la un

cuantum corespunzător pericolului social concret al faptei determinat de

împrejurările și modalitatea în care a fost comisă, dar și de urmările produse

precum și de datele personale ale inculpatului, care justifică reținerea unor

circumstanțe atenuante în favoarea sa.

Astfel, inculpatul era elev la data

comiterii faptei, nu are antecedente penale iar din referatul de evaluare

rezultă că este calificat profesional, manifestă preocupări pentru instruire și

a lucrat în toate vacanțele din timpul liceului.

Pe de altă parte nu poate fi ignorat

faptul că tâlhăria a fost comisă în timpul nopții și într-un loc public și

chiar dacă violențele exercitate au fost minime iar prejudiciul este redus,

pericolul social al faptei nu poate fi minimalizat.

În consecință, reținând și faptul că

nu există motive de recurs care să poată fi luate în considerare din oficiu,

Curtea va respinge recursurile ca nefondate.

Se va deduce la zi arestarea

preventivă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpatul R.C. împotriva

deciziei penale nr. 177/ Ap din 31 mai 2005 a Curții de Apel Brașov.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 30 august 2004 la

17 august 2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 120 lei (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 august 2005.