ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 648/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 648/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 72/ P din 14 decembrie 2005, Curtea de Apel Constanța, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea penală formulată de petentul G.G., împotriva rezoluției din 5 februarie 2005, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 537/II/2/2003, ca nefondată. Prin plângerea depusă împotriva intimaților C.P., B.C. și B.C., petentul a cerut cercetarea penală și trimiterea acestora în judecată pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C. pen. și art. 249 C. pen., prin aceea că, în calitate de notari publici au comis cu ocazia autentificării contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului din Constanța să observe că terenul rămăsese în indiviziune prin hotărârea judecătorească din 1984, iar petentul avea un drept de proprietate de 31,5 mp.
asupra terenului. Prin rezoluția nr. 276/P/2003 din 17 octombrie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus neînceperea urmăririi penale față de cele trei intimate, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, latura subiectivă, intenția. Plângerea formulată de petentul G.G., în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, prin rezoluția nr. 537/II/2/2003 din 5 februarie 2004. În motivarea soluției de respingere a plângerii, instanța de fond a reținut că probatoriul este complet și pe baza acestuia, în mod corect, procurorul a stabilit o corectă situație de fapt. În cauză nu s-au administrat dovezi din care să rezulte reaua credință a intimaților în autentificarea actelor de vânzare-cumpărare.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul care nu a motivat în scris recursul declarat și deși legal citat pentru 1 februarie 2006, dată la care s-a soluționat recursul, nu s-a prezentat pentru susținerea orală a motivelor de recurs. În această situație, verificând hotărârea atacată în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată motive care luate în considerație din oficiu să conducă la casare. Din situația de fapt ce a rezultat din probele administrate în cauză, este evident că cei trei notari, cât și judecătorul de carte funciară, au respectat dispozițiile legale în materie, aspect sub care, este corectă soluția instanței de fond care menține ca legală și temeinică rezoluția procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru cei trei notari publici.
În raport de aceste considerente, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petent se va respinge, ca nefondat. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat, recursul declarat de petiționarul G.G. împotriva sentinței penale nr. 72/ P din 14 decembrie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 februarie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.