ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 648/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 72/ P din 14

decembrie 2005, Curtea de Apel Constanța, în baza art. 278

1

alin.

(8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea penală formulată de petentul G.G.,

împotriva rezoluției din 5 februarie 2005, pronunțată de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 537/II/2/2003, ca nefondată.

Prin plângerea depusă împotriva

intimaților C.P., B.C. și B.C., petentul a cerut cercetarea penală și

trimiterea acestora în judecată pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C.

pen. și art. 249 C. pen., prin aceea că, în calitate de notari publici au comis

cu ocazia autentificării contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului din

Constanța să observe că terenul rămăsese în indiviziune prin hotărârea

judecătorească din 1984, iar petentul avea un drept de proprietate de 31,5 mp.

asupra terenului.

Prin rezoluția nr. 276/P/2003 din 17

octombrie 2003, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a dispus

neînceperea urmăririi penale față de cele trei intimate, în temeiul art. 10 alin.

(1) lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele

constitutive ale infracțiunii, latura subiectivă, intenția.

Plângerea formulată de petentul G.G.,

în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, prin

rezoluția nr. 537/II/2/2003 din 5 februarie 2004.

În motivarea soluției de respingere

a plângerii, instanța de fond a reținut că probatoriul este complet și pe baza

acestuia, în mod corect, procurorul a stabilit o corectă situație de fapt.

În cauză nu s-au administrat dovezi

din care să rezulte reaua credință a intimaților în autentificarea actelor de

vânzare-cumpărare.

În termen legal, împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs petentul care nu a motivat în scris recursul

declarat și deși legal citat pentru 1 februarie 2006, dată la care s-a

soluționat recursul, nu s-a prezentat pentru susținerea orală a motivelor de

recurs.

În această situație, verificând

hotărârea atacată în conformitate cu art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., nu se constată motive care luate în considerație din oficiu să conducă la

casare.

Din situația de fapt ce a rezultat

din probele administrate în cauză, este evident că cei trei notari, cât și

judecătorul de carte funciară, au respectat dispozițiile legale în materie, aspect

sub care, este corectă soluția instanței de fond care menține ca legală și

temeinică rezoluția procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi

penale pentru cei trei notari publici.

În raport de aceste considerente, potrivit

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petent

se va respinge, ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul G.G. împotriva sentinței penale nr. 72/ P din 14

decembrie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția penală.

Obligă recurentul petiționar la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

februarie 2006.