ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4507/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 38 din 15

ianuarie 2004, Judecătoria Timișoara a admis cererea de încuviințare a

executării silite formulată de creditoarea SC M.L.R.F.M.L. SA, jud. Ilfov,

formulată în contradictoriu cu debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, titlul

executor cerut a fi executat fiind fila C.E.C., în cuantum de 5.200.000.000

lei.

Instanța de fond a apreciat că

cererea astfel formulată întrunește condițiile expres prevăzute de art. 373 C.

proc. civ.

Încheierea a fost confirmată de

Curtea de Apel Timișoara care, prin decizia nr. 97 din 7 aprilie 2004 a respins

apelul declarat de debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, ca nefondat.

Instanța de apel a analizat

criticile aduse încheierii care vizau: necompetența Judecătoriei Timișoara în

soluționarea cererii, necompetența executorului judecătoresc ce a solicitat

încuviințarea executării, precum și critici cu privire la conținutul titlului

executor, și a reținut în considerentele deciziei astfel pronunțate că în

raport de titlul executor, fila C.E.C. emisă de B.C.D. R. Timișoara, instanța

de executare competentă este Judecătoria Timișoara și, pe cale de consecință și

executorul judecătoresc era competent să ceară încuviințarea executării, acesta

funcționând în circumscripția instanței de executare. Criticile privitoare la

conținutul titlului au fost respinse ca neîntemeiate.

Împotriva deciziei din apel a

declarat recurs debitoarea S.N.P. P. SA, sucursala Arad, în temeiul art. 304 pct.

1, 3 și 9 C. proc. civ. și a solicitat ca, în fond, după admiterea recursului,

casarea deciziei recurate și respingerea cererii de încuviințare a executării

silite.

Recursul este inadmisibil.

În raport de noile dispoziții de

modificare aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, raportat

la obiectul cauzei, încuviințare executare silită, precum și la calitatea

recurentei, aceea de debitoare, conform dispozițiilor art. 373

1

alin.

(2) C. proc. civ., încheierea prin care președintele instanței admite cererea

de încuviințare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac.

Chiar și în ipoteza în care cererea

de încuviințare silită ar fi fost respinsă de către instanța de fond, conform

dispozițiilor aceluiași text de lege, hotărârea instanței de fond ar fi fost supusă

recursului, însă această prerogativă legiuitorul a stabilit-o numai în favoarea

creditorului nu și a debitorului.

În condițiile în care legea nou

intervenită este de imediată și strictă aplicare, recursul declarat în cauză

apare astfel ca inadmisibil.

În consecință, pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca

inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de debitorul S.N.P. P. SA București, împotriva deciziei nr. 97 din 7

aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 6 octombrie 2005.