ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.11.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6545/2005

HOTĂRÂRE
21.11.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6545/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 211 din 27

aprilie 2005, Tribunalul Vrancea a condamnat pe inculpatul B.F.N., la 3 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 20 raportat la art.

174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 alin. (2) C. pen., și art.

71 – art. 64 C. pen.

A dedus arestarea preventivă de la

12 iunie 2004.

În baza art. 180 alin. (2) C. pen.,

a condamnat pe inculpatul O.N. la 5.000.000 lei amendă.

A obligat pe inculpatul B.F.N. la

15.000.000 lei daune materiale și 10.000.000 lei daune morale câtre partea

vătămată O.N. și pe inculpatul O.N. la 1.000.000 lei daune morale către aceeași

parte vătămată.

Pentru a pronunța această sentință,

tribunalul a reținut, că la data de 16 octombrie 2002, pe fondul unui conflict

între O.N. și O.N. și O.A., determinat de pretinsul furt al unor păsări,

inculpatul O.N. a lovit pe O.N. cu o găleată de plastic în care se găseau nuci,

cauzându-i leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.

În timpul conflictului, a apărut

inculpatul B.F.N. care, crezând că viața părinților săi O.N. și O.A. este în

pericol, a lovit pe O.N. cu un par, țintind zona cefalică.

Instinctiv, partea vătămată a

ridicat brațul deasupra capului, parând lovitura, dar a suferit o fractură a

antebrațului.

Prezent la fața locului, polițistul L.C.B.

a fost nevoit să întrebuințeze armamentul din dotare pentru a aplana

conflictul.

Urmare loviturilor aplicate, partea

vătămată O.N. a fost internat în spital, în mai multe rânduri, cu diagnosticul

fractură 1/3 distală cubitus drept, natura leziunii și complicațiile

determinând ca minimul de îngrijiri medicale să fie de 65-70 zile (expertiza

medico-legală 591/28 noiembrie 2002).

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și inculpații B.F.N. și O.N. precum și

partea vătămată O.N.

Prin decizia penală nr. 352/ A din 1

septembrie 2005, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de parchet și a

desființat în parte sentința penală nr. 211 din 27 aprilie 2005 și în

rejudecare, a condamnat pe inculpatul B.F.N. la 5 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 14 C. proc. pen.,

combinat cu art. 998 și următoarele C. civ., a obligat pe inculpatul B.F.N. la

30.000.000 ROL cu titlu de daune materiale și 20.000.000 ROL cu titlu de daune

morale, către partea civilă O.N.

A respins restul pretențiilor civile

ca nefondate.

A respins, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpatul B.F.N. și inculpatul parte vătămată O.N.

Considerând netemeinică și nelegală

decizia Curții de Apel Galați, inculpații B.F.N. și O.N. au declarat recurs.

În recursul său, inculpatul B.F.N. a

criticat decizia curții de apel prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct.

14 și 17 C. proc. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., în cea

prevăzută de art. 182 C. pen., iar în subsidiar, reținerea dispozițiilor art. 73

lit. b) C. pen., scuza provocării, cu consecința reducerii pedepsei aplicate.

Inculpatul O.N. a solicitat

achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.,

precum și înlocuirea obligării sale la despăgubiri civile.

Ambele recursuri sunt nefondate.

Instanța de fond și de apel au făcut

o corectă apreciere a probelor și, pe cale de consecință, și a încadrării

juridice a faptei comise de inculpatul B.F.N.

Din examinarea cauzei rezultă că

acesta a aplicat părții vătămate O.N. o lovitură ce, inițial, a interesat o

zonă vitală –capul, dar rezultatul dorit nu s-a produs datorită reflexului de

apărare al părții vătămate, care a ridicat mâna.

Lovitura, aplicată cu intensitate și

cu un corp contondent, apt de a produce moartea, a provocat în aceste condiții,

un politraumatism prin agresiune, fractură 1/3 distală cubitus drept, fiind

necesară imobilizarea cu aparat gipsat.

În aceste condiții, infracțiunea

comisă de inculpat constituie tentativă de omor, și nu vătămare corporală

gravă, întrucât, cu intenție inculpatul a aplicat părții vătămate o lovitură cu

un corp contondent, cu intensitate și interesând o zonă vitală, rezultatul

asupra vieții părții vătămate neproducându-se nu datorită modului cum a

acționat inculpatul, ci datorită reacției de apărare a părții vătămate.

Ca atare, încadrarea juridică dată

faptei este corectă.

De asemenea, nefondat este și

motivul vizând aplicarea scuzei provocării, întrucât, din ansamblul probator

rezultă că acțiunea de provocare a părții vătămate O.N. nu s-a exercitat asupra

inculpatului, ci asupra altor persoane cu care se afla într-un conflict.

Nefondat este și motivul vizând

individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a apreciat corect

gradul de pericol social al infracțiunii de omor, urmările acesteia și datele

ce caracterizează persoana inculpatului, astfel că pedeapsa de 5 ani închisoare

aplicată inculpatului corespunde criteriilor de individualizare prevăzute în art.

52 C. pen.

Cu privire la recursul inculpatului O.N.

se constată că acesta este nefondat, probele administrate în cauză dovedind

vinovăția acestuia cu privire la infracțiunea de lovire, iar condamnarea sa la

pedeapsa amenzii este de natură a asigura caracterul preventiv general și

special al pedepsei.

Față de aceste motive,

neconstatându-se cazuri care pot fi examinate din oficiu, recursurile vor fi

respins, ca nefondate, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului B.F.N. arestarea preventivă de la 12 iunie 2004 la 21 noiembrie

2005.

Cheltuielile judiciare vor fi

suportate conform dispozitivului.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.F.N. și O.N. împotriva deciziei penale nr. 352/ A din

1 septembrie 2005 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului B.F.N., durata reținerii și arestării preventive de la 12 iunie

2004 la 21 noiembrie 2005.

Obligă recurentul inculpat O.N. la

plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar

recurentul inculpat B.F.N. la plata sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul de

avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21

noiembrie 2005.

Sursă