ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.02.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 908/2006

HOTĂRÂRE
10.02.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 908/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția I penală,

prin încheierea din 13 decembrie 2005, pronunțată în ședință publică, a dispus,

printre altele, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin.

(3) C. proc. pen., menținerea stării de arest a inculpatului A.C.L. deținut în

baza mandatului de arestare preventivă nr. 132 urmărire penală, din 5 aprilie

2005, emis de Tribunalul București, secția a II-a penală.

S-a reținut că verificându-se,

conform art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., legalitatea și temeinicia

arestării preventive a apelantului inculpat A.C.L., s-a constatat că temeiurile

care au stat la baza arestării inițiale a acestuia subzistă și că se impune, în

continuare, privarea de libertate a acestuia, lăsarea în libertate prezentând

pericol concret pentru ordinea publică, pericol reflectat și de natura și

gravitatea faptei de care este învinuit, creându-se, astfel, un sentiment de

insecuritate, în rândul societății civile.

Împotriva acestei încheieri, în

termen legal, a declarat recurs, inculpatul A.C.L., fără a-l motiva.

În ședința publică de azi 10

februarie 2006, prin apărător, a susținut recursul, cu mențiunea că lasă la

aprecierea instanței, admiterea lui.

Recursul este nefondat.

Actele și probele dosarului arată că

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu numai că

se mențin, dar chiar fac necesară menținerea, în continuare, a acestei stări,

lăsarea în libertate a inculpatului, putând să creeze pericol public concret, pentru

societate.

În atare situație, Curtea va trebui

să privească recursul de față, declarat de inculpatul A.C.L., ca nefondat și

să-l respingă, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a plății onorariilor de avocați,

pentru apărarea din oficiu.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.C.L. împotriva încheierii din 13 decembrie 2005 a

Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 3906/2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-08-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4855/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 26 iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în dosarul nr. 2320/M/200
ÎCCJ 2006-08-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4721/2006
lucrările de la dosar, respectiv mandatul de arestare preventivă emis de Tribunalul București, secția a II-a penală, se constată că temeiul juridic pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive îl constituie prevederile art. 14
ÎCCJ 2005-08-22
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4755/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a II-a și pentru cauze cu minori și familie, prin încheierea din 2 august 2005, în baza art. 160 b C. proc. pen., a menținut sta
ÎCCJ 2006-08-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4722/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 10 iulie 2006, pronunțată în dosarul nr. 38198/3/2005 (nr. vechi:1359/2006), Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze c
ÎCCJ 2006-01-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 88/2006
., motivează Curtea, respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile deduse judecății, sunt mai mari de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică
Sursă