Decizia nr. 6948/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 792/2000 a Tribunalului Constanța

Asupra recursului de față, constată: Prin cererea înregistrată la 24 iulie 2000 reclamanții M.G. și M.F. au chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P.C.F. Constanța, Consiliul Județean Constanța, Prefectura Județului Constanța, Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța și RA E.D.P.P. Constanța cerând să fie obligate să le predea în deplină proprietate și liniștită posesie un imobil echivalent celui situat în Constanța, sau, în subsidiar, să le plătească contravaloarea unui astfel de imobil, anume echivalentul în lei a sumei de 15.000 dolari SUA la data executării. Prin sentința civilă nr. 792 din 22 noiembrie 2000 Tribunalul Constanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Județean Constanța, Prefectura Constanța, RA E.D.P.P.

Constanța și a respins, ca nefondate, excepțiile inadmisibilității cererii, lipsei calității procesuale active a reclamanților și puterii lucrului judecat precum și capătul de cerere privind obligarea pârâților la atribuirea unui alt imobil prin echivalent reclamanților. Prin aceeași sentință a fost admisă cererea reclamanților și pârâții Ministerul Finanțelor, Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța au fost obligați să le plătească suma de 11.245 dolari SUA sau echivalentul în lei din ziua plății, reprezentând contravaloarea imobilului revendicat. Prin decizia civilă nr. 74/C din 4 iunie 2002 Curtea de Apel Constanța a respins apelurile declarate de reclamanții M.G. și M.F., ca nemotivate, iar apelul declarat de pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța. Analizând lucrările dosarului se constată că, în raport de valoarea litigiului, sub 5 miliarde lei, în cauză sunt incidente prevederile art. II alin. (3) și (4) din Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 138/2000, caz în care recursul dedus judecății este de competența curții de apel. Așa fiind, în temeiul art. II alin. (3) din legea menționată, Înalta Curte urmează a declina competența de soluționare a recursului dedus judecății în favoarea Curții de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, trimite recursul declarat de Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 74/C din 4 iunie 2002 a Curții de Apel Constanța spre competentă soluționare Curții de Apel Constanța. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2005.