ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 896/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 18 noiembrie 2002, M.R. a contestat legalitatea deciziei nr. 1 din 2 octombrie 2002 emisă de SC N.I. SRL, solicitând anularea acesteia, obligarea pârâtei să emită o dispoziție motivată de retrocedare pentru partea de imobil pe care o deține și să plătească daune cominatorii de 3.000.000 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea obligației de a face, precum și la cheltuieli de judecată. Contestatorul și-a precizat contestația solicitând restituirea în natură a imobilelor, astfel cum rezultă din petiția de la fila 58 dosar 9092/2002 al Tribunalului Sibiu și, ulterior la 27 mai 2003 acesta și-a completat cererea solicitând chemarea în judecată a pârâtelor SC R. SRL Sibiu și SC N.I.

SRL Sibiu, obligarea acestora să emită dispoziție de restituire în natură sau în echivalent bănesc, pentru apartamentul nr. 1 înscris în C.F. Sibiu cu nr.top. 1271/1/1/1/1/1/1/5 I și apartamentul nr. 2 înscris în C.F. cu nr.top. 127/1/1/1/1/1/5/II, cu daune cominatorii în caz de neândeplinire a obligației. Prin sentința civilă nr. 284 din 20 aprilie 2004, Tribunalul Sibiu a admis în parte contestația, a obligat pârâtele SC R. SRL Sibiu și SC N.I. SRL să emită decizii, în temeiul Legii nr. 10/2001. A respins celelalte capete de cerere și a respins ca rămasă fără obiect, contestația astfel cum a fost formulată și precizată de reclamant în contradictoriu cu SC N.I. SRL. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit motivării deciziei nr. 29 din 28 februarie 2002 emisă de SC P. SA imobilele ce au făcut obiectul notificării adresată acestei societăți, au fost dezmembrate în două apartamente, respectiv apartamentul nr. 1 cu nr.top.

nou 1271/1/1/1/1/5/9 și cota de ½ din teren, fiind vândute pârâtei SC R. SRL și transcrise în C.F. Sibiu. Apartamentul nr. II cu nr.top. nou 1271/1/1/1/1/1/5/II și cealaltă cotă de ½ din teren au fost, de asemenea, vândute pârâtei SC N.I. SRL. Astfel contestația formulată împotriva pârâtei SC I.N. SRL a rămas fără obiect, iar acțiunea îndreptată împotriva pârâtelor SC R. SRL și SC N.I. sunt parțial fondate, acestea din urmă fiind deținătoarele imobilului în noua sa configurație. S-a arătat că invocarea de către pârâtă a excepției privind nerespectarea termenului de depunere a notificării nu este întemeiată, cu motivarea că reclamantul a primit dispoziția nr. 29/2002 emisă de SC P. SA Sibiu la data de 5 august 2002, iar la 9 septembrie 2002, notificarea a fost expediată către SC I.N.

SRL, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 13 dosar fond. Împotriva sentinței Tribunalului au declarat apel SC I.N. SRL, SC N.I. SA și SC R. SRL Sibiu, criticând-o pentru nelegalitate. Acestea au susținut că notificarea acestora la data de 9 septembrie 2002 s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001. SC R. SRL Sibiu deși a formulat apel, nu a fost motivat. Prin decizia nr. 1439/A din 1 octombrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelurile pârâtelor, păstrând soluția și motivarea Tribunalului Sibiu. Decizia menționată a făcut obiectul recursului declarat de pârâta SC N.I. SRL prin care au fost reiterate criticile din apel, referitoare la încălcarea dispozițiilor reglementate de Legea nr. 10/2001 privind termenul de sesizare al unității deținătoare cu notificare, având în vedere susținerile și apărările pârâtei în sensul că aceasta trebuie adresată unității deținătoare a imobilului.

Totodată s-a arătat că, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, cum greșit au interpretat instanțele. Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce succed: Este de observat că, în deslușirea raportului juridic dedus judecății, potrivit contestației formulate de persoana îndreptățită împotriva dispoziției emisă în baza Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost precizată și completată, instanțele au făcut o corectă aplicare a legii. Pornind de la caracterul reparatoriu al legii speciale de restituire, instanța în raport de situația juridică a imobilelor a avut în vedere că, în speță, această contestație trebuie soluționată în contradictoriu cu pârâtele SC N.I.

SRL Sibiu și SC R. SRL Sibiu, întrucât acestea sunt unitățile deținătoare ale imobilelor, astfel cum au fost individualizate de contestatorul M.R. în completarea la acțiune, respectiv apartamentul 1 înscris în C.F. Sibiu cu nr. top. 1271/1/1/1/1/1/5/I și apartamentul nr. 2 înscris în C.F. cu nr.top. 1271/1/1/1/1/5 II. Cu acest înțeles au fost interpretate și prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care stipulează că „persoana îndreptățită să notifice, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deținătoare, poate solicita restituirea în natură a imobilului. Dezmembrarea imobilelor, cu consecința vânzării acestora către SC N.I. SRL Sibiu și SC R. SRL au făcut ca reclamantul să adreseze notificarea către aceste societăți.

Comunicarea deciziei nr. 29 din 28 februarie 2002 emisă de SC P. SA s-a realizat la 5 august 2002, iar notificarea către deținătoarele imobilelor a fost înregistrată la 9 septembrie 2002 așa încât nu se poate reține că termenul prevăzut de lege a fost depășit. Mai mult, este de precizat că, în afara obligației de retrocedare în natură a părții din imobil pe care o deține sau, după caz, de restituire a valorii acesteia legea obligă unitatea deținătoare de a comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat, ori, după caz, faptul că nu deține aceste date. De asemenea, unitatea deținătoare va comunica și copii de pe actele de transfer ale dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare, în măsura în care este în posesiunea lor.

Potrivit art. 25 alin. (2) persoana juridică notificată va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a imobilului solicitat. Pe baza datelor furnizate de unitatea deținătoare, persoana îndreptățită poate formula o nouă cerere de restituire adresată persoanei juridice care deține imobilul. Termenul de adresare a notificării, prin care se solicită restituirea în natură a imobilului este de 12 luni și curge de la data comunicării datelor reale privind persoana deținătoare [art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001]. Față de considerentele expuse, Înalta Curte va înlătura ca nefondate toate criticile și va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC N.I. SRL Sibiu împotriva deciziei nr. 1439/A din 1 octombrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2006.