ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6192/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Judecătoria Brașov sub nr. 1141/2001, reclamantul P.I. în contradictoriu cu

pârâtele M.L., notar public, L.S.F. și F.B.I., creditoare a solicitat să se

constate nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară

și a actului de autentificare a acestuia încheiat sub nr. 1495 din 5 octombrie

1999 cu încălcarea art. 49 din Legea notarilor publici și a activității

notariale nr. 36/1996.

Prin modificările și precizările

ulterioare reclamantul a înțeles să se judece în contradictoriu numai cu Biroul

Notarilor Publici Asociați M.L. și M.C., pentru constatarea nulității

încheierii de autentificare nr. 1495 din 5 octombrie 1999 emisă de pârât, iar

privitor la pârâtele F.B.I. și L.S.F., precum și la celelalte pretenții a

renunțat la judecată.

Motivându-și acțiunea reclamantul a

arătat, că notarul nu a observat că actul (contractul de împrumut) prezentat

pentru a fi autentificat, cuprinde clauze ilegale, respectiv clauza de plată a

penalităților de întârziere de 1 % eliminată ulterior prin hotărâre, rămasă

irevocabilă. Că, pentru neîndeplinirea de către notar a obligațiilor imperative

de a cenzura voința părților și legalitatea clauzelor contractuale, actele

îndeplinite de acesta sunt nule, iar instanța poate fi investită cu verificarea

actului notarial conform art. 99-100 din Legea nr. 36/1995.

Judecătoria Brașov, prin sentința

civilă nr. 7605 din 16 septembrie 2003 a admis excepția lipsei capacității

procesuale a pârâtului Biroul Notarilor Publici Asociați M.L. și M.C. și în

consecință, a respins acțiunea civilă formulată, așa cum a fost modificată și

precizată de reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Notarilor

Publici Asociați M.L. și C., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită

de capacitate procesuală. A constatat că reclamantul a renunțat la judecată cu

privire la acțiunea civilă formulată împotriva pârâtelor F.B.I., L.S.F. și M.L.

A constatat că reclamantul a renunțat la judecată cu privire la cererea de

constatare a nulității absolute a contractului de împrumut cu garanție

imobiliară autentificat sub nr. 1495/1999 de B.N.P. M.L. și M.C.

A reținut judecătoria, că potrivit

art. 26 din Legea nr. 36/1995 personalitatea juridică o are Camera Notarilor

Publici din care fac parte notarii publici din circumscripția curților de apel

pe lângă care funcționează, aceasta fiind cea care are capacitatea de folosință

pentru a sta în proces conform art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Apelul reclamantului a fost admis de

Curtea de Apel Brașov prin decizia civilă nr. 14/Ap din 13 ianuarie 2004,

sentința nr. 7605 din 16 septembrie 2003 a fost anulată stabilindu-se termen

pentru evocarea fondului, cu motivarea că potrivit art. 100 și art. 14 din

Legea nr. 36/1995, precum și art. 41 alin. (2) C. proc. civ., deși Biroul

Notarilor Publici nu are personalitate juridică poate sta în judecată ca pârât.

Prin decizia civilă nr. 207/A din 15

martie 2004 Curtea de Apel Brașov evocând fondul, a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a Biroului Notarilor Publici Asociați M.L. și M.C.

A respins acțiunea civilă formulată, așa cum a fost modificată și precizată de

reclamantul P.I. în contradictoriu cu Biroul Notarilor Publici Asociați M.L. și

M.C. pentru nulitate act notarial.

În esență, Curtea de Apel Brașov a

reținut că potrivit art. 99 din Legea nr. 36/1995 actul notarial este supus

controlului judecătoresc în condițiile art. 100 din aceeași lege, care prevede

că actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată,

prin acțiune în anulare, iar în acțiunea de față s-a solicitat constatarea

nulității unui act notarial, fără a se invoca motive de nulitate reglementate

în dreptul comun, conform art. 49 din Legea nr. 36/1995.

Reclamantul a declarat recurs

împotriva deciziei, pe care a criticat-o pentru nelegalitate arătând că

instanța a menținut un act notarial interpretând greșit Legea nr. 36/1995 și a

respins acțiunea introdusă în temeiul art. 99-100 din lege.

În concluziile scrise, a precizat

temeiul de drept al recursului, art. 304 pct. 7 C. proc. civ. ipoteza a doua,

hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii și pct. 9, aplicarea

greșită a legii, arătând că notarul a autentificat un contract conținând clauza

nelegală a penalității de 1 % pe zi de întârziere, nelimitat și menționarea

aplicării art. 66 din Legea nr. 36/1995. În argumentarea criticilor aduse

deciziei recurate, a arătat că anularea este o expresie improprie a textului

art. 100 din Legea nr. 36/1995 și poate fi interpretată comparativ cu textul

art. 52 din aceeași lege ca acțiune în nulitate.

Recursul este nefondat.

Prin acțiunea introductivă

reclamantul a cerut să se constate nulitatea contractului de împrumut cu

garanție imobiliară și a actului de autentificare a acestuia întocmit sub nr. 1495

din 5 octombrie 1999 cu încălcarea dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale.

Ulterior, acesta a arătat că

înțelege să se judece doar pentru constatarea nulității încheierii de

autentificare nr. 1495/1999, în contradictoriu cu Biroul Notarilor Publici

Asociați M.C. și M.L.

Art. 99 din Legea nr. 36/1995

prevede că actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc în condițiile

art. 100 din lege. Acest din urmă text prevede posibilitatea atacării actelor

notariale de către părți sau de orice persoană interesată, prin acțiune în

anulare.

Reclamantul a solicitat să se

constate nulitatea actului notarial conform art. 49 din Legea nr. 36/1995 fără

să invoce vreun motiv de nulitate din dreptul comun.

Prin încheierea de autentificare se

constată îndeplinirea actelor notariale în afară de redactarea înscrisurilor și

de consultații juridice notariale, art. 8 din lege enumerând actele notariale

ce pot fi îndeplinite de notarul public, printre care la lit. b) este prevăzut

ca act notarial autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de

parte personal sau de avocat. Autentificarea actelor se efectuează conform art.

58-67 (Secțiunea II) din Legea nr. 36/1995.

Rezultă din cele de mai sus, așa cum

corect a reținut Curtea de Apel Brașov, că notarul public este abilitat legal

să exercite activitatea de autentificare, prin încheierea de autentificare ce

constată îndeplinirea actelor notariale, aceasta putând fi supusă controlului

judecătoresc prin acțiune în anulare.

În acest context, corect a respins

instanța de apel acțiunea reclamantului prin care a solicitat constatarea

nulității încheierii de autentificare în temeiul art. 99 și art. 100 din Legea

nr. 36/1995, dispoziții care nu sunt aplicabile în cauză.

Este de reținut că prin hotărâre

irevocabilă a fost eliminată din contract clauza privind plata penalităților de

întârziere, împrejurare confirmată de recurent, care, ulterior a renunțat să

mai ceară nulitatea contractului de împrumut.

Nu poate fi reținută motivarea

recurentului din concluziile scrise în sensul că „anularea” ar fi o expresie

improprie a textului art. 100 din Legea nr. 36/1995 și ar putea fi interpretată

comparativ cu textul art. 52 din lege, ca acțiune în nulitate, întrucât acest

text enumeră expres și limitativ încălcările sancționate cu nulitatea, în care

nu intră și situația de față.

În consecință decizia pronunțată de

Curtea de Apel Brașov fiind legală și temeinică, recursul declarat de

reclamantul P.I. urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat

de reclamantul P.I. împotriva deciziei nr. 207/Ap din 15 martie 2004 a Curții

de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iulie 2005.