ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7717/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 3 octombrie 2003 reclamanta B.C. l-a chemat în judecată pe pârâtul B.M. pentru ca prin sentința ce instanța va pronunța să constate că părțile au dobândit, în timpul căsătoriei, prin contribuție egală bunurile mobile enumerate în petitul acțiunii introductive de instanță (dosar nr. 3201/2003 al Judecătoriei Hunedoara), să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la acestea să-i atribuie în natură apartamentul nr. 9 situat în ON Călan, cu obligarea acesteia la plata unei sulte corespunzătoare și la cheltuieli de judecată ocazionate de proces.

Prin sentința civilă nr. 353 din 16 februarie 2004 Judecătoria Hunedoara a admis acțiunea, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, prin contribuție egală, bunuri comune: un apartament situat în ON Călan, în valoare de 150.000.000 lei, mobilă bucătărie în valoare de 4 milioane lei, colțar bucătărie etc. (bunuri individualizate la dosar fond). A dispus sistarea stării de devălmășie în favoarea a două loturi; a atribuit reclamantei lotul nr. 1 în valoare totală de 170.500.000 lei, iar pârâtului lotul nr. 2, în valoare de 23.500.000 lei (descrise la aceeași filă dosar nr. 3201/2003 al Judecătoriei Hunedoara). A obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtului 23.000.000 lei, cu titlu de sultă, iar pe pârât să predea reclamantei bunurile care i-au fost atribuite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin încheierea civilă nr. 222/A din data de 21 decembrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, în temeiul art. 2 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004 și aprobat prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. 365/2005. Prin decizia nr. 85/A din 25 martie 2005 Tribunalul Hunedoara, la rându-i s-a dezinvestit și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia. Pentru a decide asupra necompetenței sale materiale, tribunalul a apreciat că potrivit art. 2 pct. 2 C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, tribunalele judecă apelurile, numai în cazurile expres prevăzute de lege și având în vedere că obiectul litigiului are o valoare de sub 1 miliard de lei, tribunalul soluționează numai în recurs astfel de cauze. Investită a soluționa conflictul negativ de competență astfel ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili pe calea regulatorului de competență că apelul va fi soluționat de Tribunalul Hunedoara pentru considerentele ce succed. La data de 3 octombrie 2003 reclamantul a investit Judecătoria Hunedoara cu o acțiune având ca obiect sistarea stării de indiviziune ce a fost soluționată de judecătorie în primă instanță și pronunțată la data de 16 februarie 2004, înainte de intrarea în vigoare a O.U.G.

nr. 65 din 9 septembrie 2004. Calea de atac se naște în raport de data pronunțării hotărârii atacate și de obiectul acțiunii. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) C. proc. civ., în reglementarea anterioară modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 195/2004, întrucât hotărârea a fost pronunțată la 16 februarie 2004 tribunalele judecă ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță. Pentru considerentele expuse și având în vedere prevederile art. 725 alin. (4) conform cărora „hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate”, competența soluționării apelului revine Tribunalului Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Tribunalului Hunedoara competența soluționării apelului declarat de pârâtul B.M. împotriva sentinței civile nr. 353 din 16 februarie 2004 a Judecătoriei Hunedoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2005.